Cistita acuta simpla reprezinta inflamatia mucoasei vezicii urinare produsa de agenti fizici, chimici sau infectiosi. Acesta face parte, alaturi de uretrite si prostatite, din infectiile de tract urinar joase (ITU joase). Infectiile de tract urinar presupun patrunderea si multiplicarea gemenilor patogeni la nivelul tractului urinar (uretra, vezica urinara, uretere, rinichi).
Ascensionarea agentilor infectiosi dincolo de vezica urinara (uretere si rinichi) este categorisita ca si cistita acuta complicata. Din motive obiective, cum ar fi anatomia uretrei feminine (mai scurta, mai orizontalizata si mult mai aproape de orificiul anal), infectiile de tract urinar sunt mai frecvente la femei - 30% dintre femei = minim 1 episod pana la varsta de 24 de ani si aproximativ 50% = minim 1 episod/viata. In randul barbatilor, cistita acuta necomplicata este foarte rara.
La femei, cea mai frecventa cauza de cistita acuta o reprezinta colonizarea cu bacterii din tractul digestiv a introitului vaginal (stergere si igiena defectuoase) si, de aici, ascensionarea acestora la nivelul vezicii urinare prin intermediul uretrei. Cel mai frecvent, agentul infectios implicat este Escherichia coli (70-95%).
Alti agenti infectiosi implicati sunt: Staphylococcus saprophyticus in 5-10% dintre cazuri si, mult mai rar intalniti, cei din familia Enterobacteriaceae cum ar fi Proteus mirabilis si Klebsiella spp.
In randul femeilor sanatoase, contactul sexual recent sau istoricul de ITU joase sunt considerati factori de risc. Factorii de risc care favorizeaza ITU joase sunt impartiti in factori care tin de gazda (bolnav) si factori care tin de virulenta germenului infectios (caracteristici specifice unor bacterii care le confera acestora uropatogenitate).
Factori de risc care tin de gazda:
• anomalii anatomice care pot da staza (incetinirea sau oprirea circulatiei urinei) cum ar fi: duplicatii, ectopii, stenoze, ureterocel etc.;
• fenomene obstructive – litiaza renala (pietre) sau sarcina;
• disfunctii vezicale in care avem reziduu vezical si staza urinara (urina restanta in vezica urinara dupa mictiune);
• boli sistemice imunosupresive cum ar fi: diabetul zaharat, HIV, tuberculoza, boala cronica de rinichi, nefropatii cronice (urica, analgezica) sau afectarea factorilor imunologici locali, de exemplu, in deficitul selectiv de Ig A;
• obiceiuri defectuase: igiena corporala precara, mictiuni rare (a amana mersul la baie), constipatia, practici sexuale sau partener sexual nou, utilizarea diafragmelor sau a spermicidelor.
• istoric de infectii urinare in copilarie sau mama cu istoric de infectii urinare.
• necesitatea manevrelor urologice (montarea de cateter vezical).
In general, cistita acuta simpla se manifesta prin polachiurie (mictiuni frecvente), disurie (usturimi in timpul urinarii), dureri suprapubiene, urini tulburi (piurie - prezenta celulelor albe in urina) si incontinenta urinara.
Frecvent, se asociaza si hematuria (sange in urina). Modificarile de miros sau de culoare pot aparea, dar acestea pot fi influentate si de ingestia unor anumite alimente, deshidratare sau alte cauze noninfectiose (de exemplu, medicamente).
In cistita acuta simpla, febra este absenta, prezenta ei indica asocierea unei infectii renale (cistita acuta complicata). In cazul varstnicilor, simptomatologia poate fi saraca si nespecifica: nocturie (mictiuni frecvente in timpul noptii), incontinenta urinara si stare generala proasta.
Diagnosticul cistitei acute necomplicate se poate pune, cu o probabilitate mare, pe baza simptomelor de tract urinar inferior (mictiuni dese, usturimi si incontinenta urinara), in absenta unor simptome genitale (de exemplu mancarimi sau prezenta unei secretii). Trebuie avut in vedere faptul ca, in randul varstnicilor, simptomatologia genito-urinara nu este neaparat legata de o infectie de tract urinar.
In ceea ce priveste investigatiile necesare in cistita acuta simpla sau necomplicata un test cu bandeleta reactiva (dipstick) din urina emisa spontan poate reprezenta o alternativa potrivita in locul uroculturii, in prezenta simptomatologiei prezentate anterior.
Bandeleta reactiva detecteaza prezenta leucocit esterazei in urina, o enzima produsa de leucocite (globulele albe), ceea ce reflecta prezenta lor in urina = piurie (prezenta in majoritatea infectiilor urinare joase).
Dar exista situatii in care urocultura este recomandata, cum ar fi:
• suspiciune de pielonefrita acuta (febra, frison, durere lombara);
• simptomatologie care nu se remite sau reapare in interval de 2-4 saptamani de la terminarea tratamentului antibiotic corespunzator;
• simptome atipice;
• femei insarcinate;
• barbati cu suspiciune de infectie de tract urinar inferior.
Cu privire la urocultura, un rezultat de ≥103 UFC/mL (unitati formatoare de colonii) este diagnostic la o pacienta cu simptomatologie de tract urinar inferior. Analizele de sange nu sunt necesare in cistita acuta simpla (sunt normale).
Tratamentul presupune terapie antibiotica care este aleasa in functie de:
• suscebilitatea si spectrul agentilor infectiosi etiologici;
• tolerabilitate si efecte adverse;
• costuri;
• disponibilitate;
• efecte adverse biologice.
Antibioterapia sau orice alta decizie terapeutica se face strict sub recomandarea medicului. Automedicatia conduce adesea la consecinte nefaste, cum ar fi cresterea riscului de a dezvolta rezistenta a agentului infectios la antibiotice.
Cistita acuta simpla este mult mai rara in randul barbatilor decat cel al femeilor. Acest lucru se datoreaza, in principal, uretrei mult mai lungi (contaminare rara de la nivelul tractului digestiv), mediului uscat periuretral (colonizare bacteriana mai redusa) si substantelor antibacteriene din lichidul prostatic.
O proportie foarte mica de barbati cu varste intre 15 si 50 de ani pot dezvolta un episod de cistita acuta simpla (4-5 episoade/10 000 barbati/an).
Principalii factori de risc asociati sunt contactele sexuale anale si lipsa circumciziei. Cistita acuta necomplicata fara implicarea prostatei este neobisnuita, asa ca se prefera terapia cu antibiotice cu o penetranta buna in tesutul prostatic. Se recomanda cel putin 7 zile de antibioterabie.
In privinta urmaririi bolnavului, daca simpomatologia se remite dupa terminarea tratamentului, nu sunt necesare teste de urina/urocultura de verificare.
Profilaxia cistitei acute necomplicate presupune:
• igiena corporala si vestimentara, cu evitarea lenjeriei intime din materiale sintetice sau a celei ocluzive;
• tratarea afectiunilor ginecologice;
• combaterea contipatiei cronice;
• hidratare corespunzatoare (aproximativ un pahar de apa/ora);
• mictiuni inaintea si dupa contactul sexual;
• stergerea dinspre anterior catre posterior;
• evitarea cateterizarii vezicale.