O umflatura la nivelul areolei mamare sau a mamelonului poate sa apara atat in cazul femeilor, cat si al barbatilor. O astfel de modificare poate ascunde diferite afectiuni, cel mai frecvent infectii locale ce au ca rezultat inflamarea sanului. Desi aceasta afectiune este posibila si in cazul barbatilor, cercetatorii sugereaza ca mai mult de 95% dintre persoanele afectate sunt femei.
La femei, umflaturile de la nivelul areolei mamare pot fi de doua tipuri: mastite puerperale (apar la femeile care alapteaza) si mastite nonpuerperale (apar la femeile care nu alapteaza).
Cea mai frecventa cauza a infectiilor mamare este alaptarea. Inflamatia sanilor in timpul alaptarii poate afecta intre 2% si 3% dintre femeile care alapteaza, iar 5-11% dintre acestea pot dezvolta un abces. Femeile care nu alapteaza si barbatii pot dezvolta, de asemenea, abcese la nivelul areolei mamare, printre cauze regasindu-se fumatul si diabetul.
Cercetatorii au constatat ca persoanele care sunt obeze sau fac parte din rasa neagra pot avea un risc mai mare de a dezvolta abcese mamare, comparativ cu alte categorii de persoane. De asemenea, persoanele care au piercing-uri la nivelul mamelonului pot avea un risc crescut de a dezvolta umflaturi la nivelul areolei mamare.
Cele mai frecvente bacterii incriminate in cazul abceselor mamare la femeile care alapteaza sunt Staphylococcus aureus (S. aureus) si speciile de streptococi. Cel mai dificil caz survine atunci cand infectia este cauzata de Stafilococul auriu rezistent la meticilina (MRSA), deoarece tratamentul este dificil din cauza rezistentei sale la antibiotice.
Bacteriile care au tendinta de a provoca abcese la nivelul areolelor mamare la barbati sau la femeile care nu alapteaza sunt, de obicei, reprezentate de S. aureus, diferite specii de streptococi, dar si diverse bacterii anaerobe.
O persoana ce experimenteaza umflaturi la nivelul areolei mamare poate raporta mai multe simptome, precum:
- dureri la nivelul sanului;
- roseata in zona afectata;
- caldura la atingere;
- acumulare de lichid la nivelul umflaturii;
- febra;
- greata si varsaturi;
- secretii anormale de la nivelul mamelonului.
Conform studiilor, tinerii de orice sex si care nu alapteaza tind sa raporteze dureri mai severe de san decat persoanele in varsta. De asemenea, aproximativ 15-20% dintre persoanele afectate vor experimenta eliminarea unor secretii anormale din mamelon. Fluidul eliminat poate sa para mai lichid in cazul persoanelor tinere, in timp ce in cazul persoanelor mai in varsta secretiile sunt mai vascoase.
Medicii pot palpa sanul afectat si il pot compara cu cel sanatos, dar pot solicita si investigatii mai amanuntite, precum ecografia sau mamografia. Prin aceste investigatii pot fi obtinute informatii mai detaliate despre marimea, profunzimea si localizarea abcesului.
Dupa punerea diagnosticului, medicii vor realiza drenajul abcesului. De asemenea, pot preleva probe de tesut pentru analize, atunci cand se suspicioneaza prezenta cancerului de san. In cazul in care drenajul nu este posibil, medicii vor incepe imediat tratamentul cu antibiotice.
Daca sunt prelevate probe din lichidul anormal secretat, iar bacteriile prezente sunt identificate, poate fi oferit tratament cu antibiotice care sa vizeze in mod specific acele bacterii. Prelevarea probelor de lichid este importanta mai ales in cazul in care abcesele sunt recurente. In aceste cazuri, infectia este realizata in special cu bacterii anaerobe.
Tratamentul trebuie adaptat si in functie de alaptare. Astfel, medicii pot recomanda antibiotice care sa nu afecteze fatul si vor incuraja continuatul alaptarii.
Trebuie cunoscut faptul ca umflaturile de dimensiuni mari si infectiile severe pot necesita interventii chirurgicale mai ample, dar si tratament intravenos cu antibiotice. Din acest motiv se recomanda vizita la medic inca de la aparitia primelor simptome.
Odata ce un medic realizeaza drenajul, durerea ar trebui sa dispara din locul afectat. Cu toate acestea, exista multe cazuri in care ulterior drenajului sunt necesare analgezice. Reducerea durerii se poate face cu mai multe tipuri de medicamente, de exemplu antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) sau medicamente opiacee. Acestea din urma sunt utilizate doar cand durerea este severa si nu cedeaza la AINS.
Alte recomandari includ:
- aplicarea de comprese calde si hidratante atunci cand inflamatia persista, astfel incat tegumentul sa nu sufere deteriorari;
- realizarea unei igiene satisfacatoare a sanilor, mai ales daca exista piercing-uri la nivelul mamelonului;
- urmarea tratamentului exact asa cum a fost prescris de medic.
Umflaturile de la nivelul mamelonului tind sa reactioneze foarte bine la tratament adecvat si este putin probabil sa se repete la persoanele care alapteaza. In schimb, ratele de recurenta sunt mai ridicate la persoanele care nu alapteaza. Explicatia poate consta in faptul ca nu exista o linie standard de tratament in cazul afectiunii la persoanele care nu alapteaza.
Tratarea si ingrijirea umflaturilor de la nivelul sanilor poate fi mai simpla sau mai complicata. Astfel, poate fi necesara o intreaga echipa de profesionisti, inclusiv medici radiologi, chirurgi, specialisti in boli infectioase, farmacisti si asistenti medicali. Consultarea unei echipe multidisciplinare poate reduce costurile asistentei medicale si poate reduce rata de recurenta. In plus, in acest mod pot fi reduse interventiile chirurgicale inutile.
Fara tratament, infectiile pot prolifera la tesuturile din jur sau chiar in sange. Atunci cand bacteriile ajung in sange, persoana afectata este supusa unui risc major de deces daca nu se ofera tratament rapid.
In plus, persoanele care primesc tratament cu antibiotice trebuie sa il urmeze conform indicatiilor medicului. Astfel, tratamentul nu trebuie intrerupt daca simptomele au disparut, deoarece acest lucru poate face ca bacteriile sa devina mult mai puternice si rezistente.
Vizita la medic trebuie sa aiba loc inca de la primele simptome aparute. Astfel, orice umflatura la nivelul sanului sau orice secretie anormala de la nivelul mamelonului trebuie sa reprezinte un semnal de alarma. Cu cat vizita la medic este realizata mai rapid, cu atat perspectiva este mai buna.
Medicii vor examina zona afectata si vor realiza investigatii suplimentare pentru a elimina suspiciunea de cancer de san, in special la persoanele care nu alapteaza. Ulterior punerii diagnosticului, medicii vor institui tratamentul adecvat si vor oferi cele mai bune sfaturi. In unele cazuri, urmarea tratamentului cu antibiotice poate duce la interzicerea alaptarii.
Bibliografie:
Johnson, S. P., et al. (2014). Male Zuska's disease. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3987215/pdf/bcr-2013-201922.pdf
Kasales, C. J.,et al. (2014). Nonpuerperal mastitis and subareolar abscess of the breast. http://www.ajronline.org/doi/full/10.2214/AJR.13.10551
Lim, G. H., & Ng, R. P. (2018). Milk fistula following puerperal breast abscess. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5889231/
Mastitis and breast abscess. (2019). https://bestpractice.bmj.com/topics/en-us/1084
Toomey, A., & Le, J. K. (2019). Abscess, breast. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK459122/