Hepatita A reprezinta o afectiune extrem de contagioasa caracterizata prin infectarea si inflamatia ficatului. Spre deosebire de hepatita B sau C, aceasta produce doar foarte rar leziuni grave ale ficatului sau decesul si nu se cronicizeaza. De asemenea, odata ce o persoana a avut hepatita A, aceasta devine imuna si nu se va mai infecta din nou.
Virusul hepatitei A este mai frecvent in zonele cu un statut socio-economic scazut sau cu o educatie sanitara inadecvata. Din acest motiv infectia cu virusul hepatitei A poarta si denumirea de boala mainilor murdare.
Persoanele infectate cu virusul hepatitei A il excreta prin intermediul scaunului. Astfel, persoanele sanatoase se imbolnavesc cand consuma alimente sau bauturi ce au fost contaminate cu fecalele persoanelor infectate. De asemenea, cele mai multe infectii sunt transmise prin contactul prelungit cu persoana infectata sau prin contact sexual cu aceasta.
Virusul poate supravietui chiar si o luna sau mai mult in apa, indiferent de tipul acesteia (apa de mare, apa dulce sau apa uzata).
Virusul poate traii la fel de mult chiar si pe sol sau pe alte suprafete. Din punct de vedere termic, expunerea virusului pentru minim 1 minut la 85 de grade Celsius duce la distrugerea acestuia. In schimb, inghetul nu ucide virusul, fiind cunoscute cazuri de infectii in urma consumului de fructe congelate.
Factorii de risc asociati hepatitei A sunt reprezentati de:
- contactul sexual cu o persoana infectata;
- munca in spitale, azile sau alte locuri de ingrijire;
- contactul sexual anal;
- nevaccinare;
- injectarea de droguri si utilizarea de ace deja folosite, nesterile;
- manipularea alimentelor;
- existenta unor tulburari de coagulare, de exemplu hemofilia;
- munca in medii cu primate;
- munca in centre de cercetare;
- infectia cu virus HIV;
- calatoriile in zone unde exista cazuri frecvente de hepatita A.
In cele mai multe cazuri, hepatita A este asimptomatica sau prezinta manifestari foarte usoare. Totusi, pot sa apara si simptome mai evidente la aproximativ 15-50 de zile de la infectie.
Aceste simptome sunt reprezentate de:
- greata si varsaturi;
- diminuarea apetitului alimentar;
- dureri abdominale;
- febra;
- diaree;
- fatigabilitate;
- stare generala alterata;
- dureri articulare;
- icter;
- inchiderea la culoare a urinei;
- deschiderea la culoare a fecalelor.
Simptomele dispar in decurs de 3-6 luni de la infectare, dar exista si probabilitatea ca acestea sa persiste pana la 9 luni. De asemenea, icterul afecteaza aproximativ 75% dintre persoanele de peste 14 ani, iar frecventa sa scade pe masura ce varsta este mai mica. Astfel, in cazul copiilor mai mici de 6 ani, icterul va fi prezent doar la 10% dintre acestia. Chiar daca in general hepatita A nu este periculoasa, exista riscul de deces in urma infectiei la persoanele varstnice sau care au alte afectiuni grave de sanatate, in special boli ale ficatului.
Fiind o infectie virala, testarea sangelui reprezinta metoda ideala de diagnostic. In urma analizelor de sange pot fi detectate atat infectiile acute, cat si alte infectii anterioare. In cazul infectiei acute cu virusul hepatitei A este obligatorie raportarea catre serviciile de sanatate publica. In acest mod se poate tine o evidenta exacta cu privire la aceasta afectiune si se pot lua toate masurile pentru a prevenii raspandirea ei. Dupa punerea diagnosticului, medicul va oferi cele mai bune indicatii cu privire la vindecare. Trebuie stiut ca nu exista un tratament specific al hepatitei A, dar exista terapii ce au ca scop imbunatatirea nivelului de confort al pacientului. De asemenea, aceste metode au si scopul de a prevenii complicatiile, precum deshidratarea si epuizarea.
Cateva dintre cele mai frecvente metode de ingrijire in cazul hepatitei A sunt reprezentate de:
- evitarea alcoolului;
- administrare de fluide;
- adoptarea unui plan alimentar nutritiv;
- acordarea unui program optim de odihna si somn;
- administrarea de medicamente antialgice la nevoie (medicul poate recomanda anumite medicamente daca este cazul);
- administrarea de antiemetice in cazul pacientilor ce prezinta greata si varsaturi, uneori fiind necesara chiar si internare pentru administrare de fluide pe cale intravenoasa.
Complicatiile in urma hepatitei A sunt rare, iar majoritatea oamenilor se recupereaza complet. Se estimeaza ca aproximativ 85% din persoanele infectate cu virusul hepatic A se recupereaza complet in 3 luni. In general, durata maxima de recuperare este de 6 luni de la infectie.
Un aspect important cu privire la aceasta boala infectioasa consta in faptul ca exista varianta unui tratament la 2 saptamani de la expunere. Profilaxia post-expunere se bazeaza pe vaccinare anti-hepatita A sau tratament injectabil cu imunoglobulina. Optiunea de tratament va fi hotarata de medicul specialist si se bazeaza pe starea de sanatate a pacientului si de varsta acestuia.
Hepatita A reprezinta o boala infectioasa contagioasa, provocata de virusul hepatic A. Acesta ataca ficatul si poate produce simptome pentru cateva saptamani sau luni. Cu toate acestea, multe dintre cazuri sunt asimptomatice. Aparitia acestei afectiuni s-a redus considerabil de la introducerea vaccinurilor, dar in tarile cu un statut socio-economic redus inca exista acest risc. Astfel, se recomanda vaccinarea inainte de calatorie si precautie atunci cand se consuma alimente si bauturi din zonele respective. Fiind o afectiune virala, hepatita A nu beneficiaza de un tratament curativ. In schimb, exista modalitati prin care calitatea vietii poate fi imbunatatita pe parcursul perioadei de boala. De asemenea, odata ce apare vindecarea, organismul capata imunitate impotriva virusului.
Surse:
https://www.medicalnewstoday.com/articles/308421.php
https://www.webmd.com/hepatitis/digestive-diseases-hepatitis-a#1
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/hepatitis-a/symptoms-causes/syc-20367007