Colesterolul face parte dintr-o anumita categorie de lipide insolubile in apa, necesar functionarii optime a organismului. Datorita caracterului insolubil, acesta nu se dizolva si are nevoie de proteine transportoare catre celulele organismului. In functie de densitatea proteinelor transportoare, colesterolul prezinta doua fractiuni, LDL-colesterol si HDL- colesterol.
HDL-colesterol( colesterolul bun) are proprietatea de a impiedica ateromatoza( depunerea lipidelor la nivelul vaselor si formarea placii de aterom), iar o valoare scazuta se asociaza cu un risc cardiovascular crescut de boala cardiovasculara.
LDL-colesterol (colesterolul rau) favorizeaza procesul de ateromatoza si nivele crescute se asociaza cu un risc mare de boala cardiovasculara.
Intr-un studiu finlandez realizat pe 1551 subiecti de sex masculin si de varsta medie, au fost evaluate efectele unei diete bogate in grasimi "bune"- acizi grasi omega-3 (acidul linoleic de exemplu) si acizi grasi polinesaturati, fata de o dieta cu continut minim in astfel de grasimi. Au fost obtinute date despre aportul zilnic de acid linoleic si grasimi polinesaturate.
Fisele medicale ale subiectilor au fost revazute dupa 15 ani. Barbatii care au avut o dieta bogata in acizi omega-3 si grasimi polinesaturate s-au bucurat de protectie "substantiala" fata de bolile cardiovasculare, comparativ cu cei care au consumat grasimi de alte feluri, chiar si in cantitati mai reduse, riscul de deces prin boala de inima reducandu-se cu 62%.
Concluzia acestui studiu este ca tipul de grasimi utilizate pare sa aiba o importanta mai mare in reducerea riscului de deces prin boli cardiovasculare la barbati, decat cantitatile consumate. Surse de acid linoleic sunt uleiurile de masline, porumb, floarea-soarelui.
Consumul de peste previne producerea accidentelor cerebrale la varstnici, conditia esentiala fiind modelitatea de gatire( nu prajit). Intr-un studiu realizat pe 4775 de adulti cu varste peste 65 de ani, fara elemente de boala cardiovasculara la inrolarea in studiu, s-a evaluat consumul de carne de peste, atat din punct de vedere al cantitatii cat si al modului de preparare.
Fisele medicale au fost revazute dupa 12 ani. In acest interval s-au inregistrat 626 de atacuri cerebrale in cadrul lotului. Analiza datelor a evidentiat ca cei care au consumat ton sau peste preparat prin alte metode decat prajirea, de 1-4 ori pe saptamana, au avut un risc mai redus de dezvoltare a accidentelor vasculare cu 27%, fata de cei care consumau peste mai rar decat o data pe luna. Consumul a mai mult de 5 portii pe saptamana a determinat scaderea suplimentara a riscului.
Subiectii care au relatat consumul de peste prajit sau sandwich-uri cu peste, au inregistrat un risc crescut de boala, proportional cu numarul de portii consumate. O alta concluzie interesanta a studiului a fost aceea ca aceste efecte protectoare influenteaza riscul de atac cerebral la varste inaintate, explicatia ramanand sa fie clarificata de studii viitoare.
Consumul de peste previne producerea accidentelor cerebrale la varstnici, atata vreme cat nu este pregatit prin prajire - Pentru prevenirea accidentelor vasculare cerebrale nu se recomanda prajirea pestelui! Intr-un studiu realizat pe 4775 de adulti cu varste peste 65 de ani, fara elemente de boala cardiovasculara la inrolarea in studiu, s-a evaluat consumul de carne de peste, atat din punct de vedere al cantitatii cat si al modului de preparare. Fisele medicale au fost revazute dupa 12 ani. In acest interval s-au inregistrat 626 de atacuri cerebrale in cadrul lotului.
Analiza datelor a evidentiat ca cei care au consumat ton sau peste preparat prin alte metode decat prajirea, de 1-4 ori pe saptamana, au avut un risc mai redus de dezvoltare a accidentelor vasculare cu 27%, fata de cei care consumau peste mai rar decat o data pe luna. Consumul a mai mult de 5 portii pe saptamana a determinat scaderea suplimentara a riscului.
Subiectii care au relatat consumul de peste prajit sau sandwich-uri cu peste, au inregistrat un risc crescut de boala, proportional cu numarul de portii consumate. O alta concluzie interesanta a studiului a fost aceea ca aceste efecte protectoare influenteaza riscul de atac cerebral la varste inaintate, explicatia ramanand sa fie clarificata de studii viitoare.