Multe persoane pot afirma ca sufera de raceala la plamani, adica de bronsita. Bronsita reprezinta inflamatia mucoasei arborelui traheobronsic si poate fi acuta sau cronica.
Persoanele cu bronsita au o capacitate redusa de a inspira aerul in plamani si elimina cu greutate secretiile formate in caile respiratorii.
Semnele si simptomele provocate de bronsita sunt reprezentate de:
- Tuse persistenta, ce produce sputa (in cazuri rare poate contine sange);
- Dispnee;
- Wheezing (respiratie suieratoare);
- Febra scazuta si frisoane;
- Senzatie de presiune la nivelul toracelui;
- Dureri la nivelul gatului;
- Dureri generalizate;
- Congestie nazala.
Bronsita acuta are o durata mai scurta si este cauzata, de obicei, de o infectie virala, precum gripa. Simptomele sunt reprezentate de tuse, disconfort toracic, durere, febra si dificultati de respiratie. Acest tip de bronsita dureaza, de obicei, de la cateva zile la cateva saptamani.
Despre bronsita cronica se poate spune ca este o afectiune grava, cu durata continua, caracterizata prin tuse persistenta, producatoare de mucus. Aceasta dureaza mai mult de 3 luni si apare cel putin 2 ani consecutivi. In plus, simptomele se pot agrava sau diminua in functie de diferite perioade ale anului.
Trebuie cunoscut faptul ca bronsita cronica se poate complica si poate deveni BPOC (bronhopneumopatie obstructiva cronica).
Bronsita este cauzata de inflamatia tractului traheobronsic ca urmare a interactiunii cu diverse virusuri, bacterii sau alte particule iritante. Astfel, bronsita acuta poate fi provocata de virusurile care produc raceala si gripa.
Din acest motiv, afectiunea poarta denumirea populara de raceala la plamani. In plus, bronsita acuta poate fi cauzata si de infectii bacteriene sau de expunerea la substante ce irita plamanii, precum fumul de tutun, praful, vaporii si aerul poluat.
Bronsita cronica apare ca urmare a unor iritatii repetate la nivelul tesutului pulmonar si ale cailor respiratorii. Fumatul este cea mai frecventa cauza a bronsitei cronice, dar exista si alte cauze, precum expunerea pe termen lung la poluare, praf si fum.
Episoadele repetate ale bronsitei acute pot produce bronsita cronica.
Pentru un diagnostic corect, medicul are nevoie sa observe simptomele produse de boala. In plus, istoricul medical al pacientului este foarte important, mai ales daca au existat afectiuni respiratorii, precum raceala si gripa.
Pacientul trebuie sa informeze medicul daca fumeaza sau daca a fost expus la praf, gaze, vapori sau poluare excesiva.
Medicul foloseste, de obicei, un stetoscop pentru a asculta orice sunete anormale existente la nivelul plamanilor. In plus, pot fi solicitate investigatii precum:
- Examenul sputei – acest fluid poate fi analizat pentru a se observa daca exista bacterii. Astfel, medicul poate lua hotararea daca tratamentul cu antibiotice este indicat sau nu. De asemenea, sputa poate fi examinata pentru semne de alergie;
- Radiografie toracica – cu ajutorul acesti investigatii imagistice se pot observa plamanii si cauzele ce produc tusea;
- Teste de functionalitate pulmonara (spirometria) – implica suflarea intr-un dispozitiv numit spirometru, acesta putand masura cantitatile de aer inspirate si expirate intr-un interval de timp. Spirometria este utila in evaluarea semnelor de astm sau emfizem.
Dupa ce diagnosticul de bronsita a fost pus, medicul poate recomanda odihna suficienta, consum optim de lichide si respirarea unui aer curat, cald si umed. In unele cazuri, exista medicamente ce nu necesita prescriptie medicala, dar pot fi extrem de ajutor in ameliorarea simptomelor respiratorii.
Multe cazuri de bronsita acuta dispar fara un tratament specific, dar atunci cand este necesar, medicul poate prescrie:
- Antitusive – aceste medicamente pot fi utile cand tusea este extrem de deranjanta. Totusi, trebuie tinut cont de faptul ca nu trebuie suprimata complet, deoarece reprezinta o modalitate prin care se pot elimina secretiile si iritantii de la nivelul plamanilor;
- Bronhodilatatoare – acestea provoaca dilatarea bronhiilor, reducand dificultatea la respiratie;
- Mucolitice – au ca rol dizolvarea mucusului si eliberarea cailor aeriene, astfel incat respiratia sa poata fi reluata;
- Antiinflamatorii si glucocorticoizi – ajuta la reducerea simptomelor persistente, inclusiv inflamatia cronica;
- Oxigenoterapie – ajuta la imbunatatirea aportului de oxigen atunci cand respiratia este dificila;
- Antibiotice – sunt recomandate doar in infectiile bacteriene, fiind ineficiente in cele virale. In plus, pot preveni infectiile secundare.
Suplimentar, pacientii trebuie sa tina cont de urmatoarele sfaturi:
- Indepartarea sursei ce produce iritare la nivelul plamanilor, de exemplu fumatul;
- Folosirea unui umidificator – poate dizolva mucusul si poate incuraja respiratia;
- Exercitiile fizice si de respiratie – ajuta la intarirea muschilor implicati in respiratie si reduc dispneea.
Trebuie cunoscut faptul ca bronsita cronica nu dispune de tratament curativ, dar se incearca diminuarea simptomelor.
Cea mai obisnuita complicatie a racelii la plamani este pneumonia. Acest lucru se intampla atunci cand infectia se extinde mai profund la nivelul plamanilor si produce umplerea cu lichid a alveolelor pulmonare.
Se estimeaza ca aproximativ 5% din cazurile de bronsita duc la pneumonie. Pneumonia se poate dezvolta la adultii cu varste inaintate, la fumatori si la orice alte persoane cu un sistem imunitar compromis.
Chiar daca de multe ori tratamentul este simplu, medicul trebuie anuntat pentru a se evita complicatiile. Astfel, vizita la medic trebuie facuta imediat daca:
- Tusea persista mai mult de 3 saptamani;
- Febra este constanta si dureaza minim 3 zile;
- Mucusul prezinta sange;
- Pacientul are afectiuni pulmonare sau cardiace existente;
- Se instaleaza tahipneea si/sau durerile toracice;
- Apare confuzie si stare de somnolenta;
- Bronsita este recurenta (poate duce la BPOC).
Desi nu este intotdeauna posibila prevenirea bronsitelor acute sau cronice, exista cateva lucruri care pot reduce riscul. Acestea sunt reprezentate de:
- Evitarea fumatului – fumatorii trebuie sa renunte la acest obicei, iar nefumatorii nu trebuie sa inceapa sa fumeze, dar si sa evite fumatul pasiv;
- Evitarea substantelor iritante – fumul, praful, vaporii si aerul poluat reprezinta cateva exemple. Daca expunerea la aceste substante este necesara, de exemplu la locul de munca, se impune purtarea unei masti care sa acopere nasul si gura;
- Igienizarea mainilor – mainile trebuie spalate frecvent pentru a limita expunerea la germeni si bacterii;
- Vaccinarea antigripala anuala;
- Vaccinare antipneumococica.
Raceala la plamani este o afectiune destul de comuna. Poate fi inconfortabila pentru pacienti, dar in cele mai multe cazuri, se vindeca de la sine.
Totusi, daca starea de sanatate nu se imbunatateste, este foarte importanta vizita la medic. Acesta poate evalua corect situatia si poate oferi cel mai bun tratament.