Ovarele sunt principala sursa a hormonilor feminini: estrogen si progestosteron. Ele sunt organe pereche, de forma ovalara, de o parte si de alta a uterului, localizate intraperitoneal. Ovarele sunt glandele sexuale ale femeii, producand ovule pentru reproducere.
Ovarele sunt in principal alcatuite din 3 tipuri de celule. Fiecare tip de celula se poate dezvolta intr-un tip diferit de tumoare:
• Tumorile epiteliale incep de la celulele care acopera suprafata exterioara a ovarului. Majoritatea tumorilor ovariene sunt tumori ale celulelor epiteliale.
• Tumorile celulelor germinative incep de la celulele care produc ouale (ovulele).
• Tumorile stromale incep de la celulele tesutului structural care tin impreuna ovarul si produc hormonii feminini: estrogen si progesteron. Unele dintre aceste tumori sunt benigne (non-canceroase) si nu se raspandesc dincolo de ovar.
Tumori ovariene epiteliale
Tumorile ovariene epiteliale incep pe suprafata exterioara a ovarelor. Aceste tumori pot fi benigne (necanceroase), limitate (potential malign scazut) sau maligne (cancer).
Tumori ovariene epiteliale benigne
Tumorile ovariene epiteliale care sunt benigne nu se raspandesc si de obicei nu duc la boli grave. Exista mai multe tipuri de tumori epiteliale benigne, incluzand chistadenomi serosi, chistadenomi mucinosi si tumori Brenner.
Tumorile epiteliale de frontiera
Cele doua tipuri cele mai frecvente sunt carcinomul proliferativ atipic si carcinomul mucinar proliferativ atipic.
Aceste tumori au fost denumite anterior tumori cu potential malign scazut (tumori LMP), fiind diferite de cancerele tipice ovariene, deoarece nu cresc in tesutul de sprijin al ovarului (numit stroma ovariana).
Daca se vor raspandi in afara ovarului, de exemplu, in cavitatea abdominala s-ar putea sa creasca pe mucoasa abdomenului, dar nu si in ea.
Tumorile limita tind sa afecteze femeile mai tinere decat cele tipice ale cancerului ovarian. Aceste tumori cresc incet si sunt mai putin amenintatoare pentru viata decat cele mai multe tipuri de cancer ovarian.
Tumori ovariene epiteliale maligne
Tumorile epiteliale maligne se numesc carcinoame. Aproximativ 85% pana la 90% din cazurile de cancer ovarian malign sunt carcinoame ovariene epiteliale. Aceste celule tumorale au cateva caracteristici care pot fi utilizate pentru a clasifica carcinoamele ovariene epiteliale in diferite tipuri.
• Tipul seros este de departe cel mai frecvent si poate include tumori de grad inalt si de grad scazut.
• Celelalte tipuri principale includ celula mucinoasa, endometrioida si clara.
- Carcinoamele seroase (52%);
- Carcinoamele cu celule clare (6%);
- Carcinomul mucinos (6%);
- Carcinomul endometrioid (10%).
Tumorile celulelor germinale ovariene
Celulele germinale formeaza de obicei ovulele sau ouale la femei si sperma la barbati. Majoritatea tumorilor din celulele germinale ovariene sunt benigne, dar unele sunt canceroase si pot pune viata in pericol. Mai putin de 2% din cancerele ovariene sunt tumori cu celule germinale.
Teratom
Teratomii prezinta o forma benigna, numita teratom matur si o forma canceroasa, numita teratom imatur.
Teratomul matur este cea mai frecventa tumora ovariana a celulelor germinative. Este o tumoare benigna care afecteaza de obicei femeile de varsta reproductiva.
Teratomele imature sunt un tip de cancer. Ele apar la fete si femei tinere, de obicei mai mici de 18 ani. Acestea sunt cancere rare care contin celule care arata ca cele din tesuturile embrionare sau fetale, cum ar fi tesutul conjunctiv, pasajele respiratorii si creierul.
Disgerminom
Acest tip de cancer este rar, dar este cel mai frecvent cancer de celule ovariene. De obicei afecteaza femeile in adolescenta si in varsta de 20 de ani.
Tumora sinusului endodermal si coriocarcinomul
Aceste tumori foarte rare afecteaza de obicei fetele si femeile tinere. Acestea tind sa creasca si sa se raspandeasca rapid, dar de obicei sunt foarte sensibile la chimioterapie.
Tumorile stromale ovariene
Aproximativ 1% din cancerele ovariene sunt tumori ale celulelor stromale ovariene. Mai mult de jumatate dintre tumorile stromale se gasesc la femeile mai mari de 50 de ani, dar aproximativ 5% din tumorile stromale apar la fete tinere.
Cel mai frecvent simptom al acestor tumori este sangerarea vaginala anormala. Acest lucru se intampla deoarece multe dintre aceste tumori produc hormoni feminini (estrogen).
Acesti hormoni pot provoca sangerari vaginale. La fetele tinere, aceste tumori pot provoca si perioade menstruale si dezvoltarea sanilor inainte de pubertate.
Tipuri de tumori stromale maligne: Sertoli-Leydig, cu celule granuloase.
• Clinic
Semne: marirea in volum a abdomenului; dureri abdomino-pelvine; masa tumorala neregulata anexiala, frecvent bilaterala; fatigabilitate; durere in timpul contactului sexual; constipatie; dereglari ale ciclului menstrual.
• Paraclinic
Consult clinic cu urmatoarele teste: ecografie abdomino-pelvina; CT; IRM; PET CT; Rx pentru tumorile metastazate; biopsie, marker tumoral CA -125.
Cele doua sisteme utilizate pentru stadializarea cancerului ovarian, sistemul FIGO (Federatia Internationala de Ginecologie si Obstetrica) si sistemul de stationare TNM AMSC (American Joint Committee on Cancer) sunt in esenta aceleasi.
Ambele utilizeaza 3 factori pentru a clasifica acest cancer:
- Marimea (dimensiunea) tumorii (T): Este cancerul raspandit in afara ovarului sau a tubului uterin? Cancerul a atins organele pelvine din apropiere, cum ar fi uterul sau vezica urinara?;
- Raspandirea la ganglionii limfatici din apropiere (N): Este cancerul raspandit la ganglionii limfatici in pelvis sau in jurul?
- Raspandirea (metastazarea) la locurile indepartate (M): Este cancerul raspandit la nivelul plamanilor (efuzie pleurala maligna) sau la organele indepartate, cum ar fi ficatul sau oasele?
Numerele sau literele dupa T, N si M ofera mai multe detalii despre fiecare dintre acesti factori. Numere mai mari inseamna ca neoplasmul este mai avansat.
Odata ce au fost determinate categoriile T, N si M ale unei persoane, aceste informatii sunt combinate intr-un proces numit grupare de etape, pentru a atribui o etapa globala.
In functie de diferiti factori, tratamentul cancerului ovarian poate fi local (chirurgie si radioterapie) si sistemic (chimioterapie, hormonoterapie, terapie tintita).
Supraveghere
Pacienta va reveni la control la 3 luni, pe timpul primului an, in functie de stadiul tumoral, apoi la 6 luni.