Placa bacteriana este o comunitate de microorganisme, aflate pe suprafata dintelui sub forma unui biofilm.
Ea este considerata cauza principala a aparitiei cariilor, bolilor gingivale si parodontale. Pe de alta parte, placa bacteriana este o componenta naturala a organismului si contribuie la dezvoltarea normala a fiziologiei si imunitatii organismului.
Placa bateriana are in compozitia sa milioane de microorganisme, iar structura sa este atat de diferita de la un individ la altul, incat a fost asemanata cu unicitate amprentei digitale.
Tipurile placii bacteriene si formarea ei:
Ea se diferentiaza in doua categorii:
1. Supragingivala - situata deasupra jonctiunii dento-gingivale. Placa bacteriana supragingivala produce efecte negative asupa tesuturilor gingivale si asupra tesuturilor dentare.
Neglijarea igienei dentare si neindepartarea placii bacteriene de la acest nivel in mod regulat poate produce inflamatia reversibila a ginviilor, precum si aparitia demineralizarilor dentare, care ulterior pot evolua catre carii.
In acest stadiu placa bateriana poate fi indepartata cu ajutor profiaxiei clasice (detartraj, periaj profesional si air-flow).
2. Subgingivala - situata sub jonctiunea dento-gingivala. Acest tip de placa bacteriana are capacitatea de a produce si leziuni parodontale (la nivelul osului alveolar, cat si la nivelul ligamentelor ce sustin dintele in os), pe langa leziunile gingivale si dentare.
La pacientii la care s-a ajuns la aparitia placii subgingivale se recomanda efectuarea unui detartraj subgingival, periaj si air-flow cat mai repede, pentru a limita consecintele produse de existenta aceasteia.
In caz contrar pot aparea: mobilitati dentare, inflamatii gingivale si carii dentare.
Formarea placii bacteriene include trei faze:
1. Atasarea bacteriilor pe suprafetele solide;
2. Formarea microcoloniilor pe aceste suprafete;
3. Formarea si maturarea placii bacteriene.
Igiena defectuoasa sau absenta acesteia este unul dintre factorii cei mai importanti ce ajuta la formarea placii bacteriene.
Alti factorii care influenteaza puternic formarea biofilmului placii bacteriene sunt cei retentivi. Tot acestia ingreuneaza si efectuarea unei igiene orale corecte.
In aceasta categorie de factori sunt incluse: tartrul dentar, neregularitati prezente pe suprafetele dentare, santurile si fosetele de la nivelul dintilor, cariile dentare sau inghesuirile dentare.
Restaurarile dentare cum ar fi obturatiile (plombele) sau lucrarile protetice (coroane, punti, pe dinti naturali sau implanturi) se pot dovedi a fi foarte retentive si pot juca un rol foarte important in formarea placii bacteriene.
Daca suprafata lor, precum si inchiderea marginala a acestora la nivel cu dintele prezinta neregularitati sau jonctiuni, atunci ele pot retentiona resturi alimentare si pot ingreuna igiena la acest nivel, favorizand astfel formarea si mentinerea placii bacteriene.
Acumularea placii bacteriene poate cauza rapid gingivite, iar expunerea pe termen lung poate duce la pierderea suportului parodontal, a osului din jurul dintilor si chiar la pierderea dintilor.
De asemenea, expunerea prelungita la prezenta placii bacteriene poate determina demineralizari si distructii ale dintilor prin intermediul cariilor.
Timpul este factorul cel mai important in rolul pe care placa bacteriana il are in aparitia cariilor si a bolilor parodontale. Raspunsul organismului uman la prezenta placii bacteriene difera in functie de varsta, sex, rasa si conditia medicala a pacientului.
In cazul dintilor cu restaurari protetice sau in cazul implanturilor, placa bacteriana poate avea consecinte extrem de negative. Obturatiile afectate de prezenta placii bacteriene prezinta infiltratii marginale sau carii secundare.
Coroanele sau fatetele sunt afectate asemanator de prezenta si neindepartarea placii bacteriene, ele se pot decimenta sau pot dezvolta carii la nivelul dintilor pe care se sprijina. Si in cazul implanturilor placa bateriana poate avea efecte dezastruoase.
Prin aparitia inflamatiilor gingivale sau parodontale poate fi afectata perioada de vindecare dupa inserarea unui implant, sau pot aparea afectiuni precum periimplantita ce poate duce chiar la pierderea implantului dentar.
Identificarea placii bacteriene supragingivale poate fi dificila atat pentru pacient, cat si pentru medicul dentist din cauza culorii similare cu cea a dintelui.
Depistarea acesteia se poate face fie cu ajutorul substantelor revelatoare care coloreaza diferit placa bacteriana sau cu ajutorul luminii fluorescente.
Indepartarea placii bateriene se poate realiza si acasa daca aceasta nu este mai veche de cateva zile. Dupa maturare, aceasta nu mai poate fi indepartata prin mijoace conventionale acasa.
Mentinerea sub control a nivelului placii bacteriene joaca un rol foarte important in prevenirea aparitiei bolilor de la nivelul cavitatii orale.
Vizitele regulate la stomatolog si curatarea profesionala reduc severitatea si progresul gingivitelor si bolilor parodontale, iar detartrajul si alte terapii parodontale sunt eficiente in mentinerea unui parodontiu sanatos si in reducerea pungilor parodontale.
In plus, produsele bogate in fluor, alimentele fara zahar si stimularea fluxului salivar dupa mesele principale folosind de exemplu gumele de mestecat fara zahar pot fi de mare ajutor in combaterea placii bacteriene.
Placa bacteriana este un biofilm alcatuit din microorganisme care se formeaza in mod fiziologic la nivelul dintilor sau a suprafetelor dure din cavitatea orala a fiecarui individ. Indepartarea ei in mod constiincios si regulat este cheia mentinerii sanatatii dentare si a tesuturilor adiacente dintilor.
Pastrarea integritatii dintilor sidiminuarea efectelor produse de stagnarea indelungata a placii bacteriene presupune atat existenta unei igiene riguroase acasa, precum si efectuarea vizitelor regulate la stomatolog pentru a verifica corectitudinea si eficienta igienei denatre, dar mai ales pentru a indeparta factorii favorizanti formarii placii bacteriene.