Dezechilibrele hormonale apar atunci cand in organism exista valori prea mici sau prea mari ale hormonilor. Datorita rolului lor esential in organism, chiar si dezechilibrele hormonale mici pot provoca reactii adverse in tot corpul. Hormonii sunt substante chimice, produse de glandele din sistemul endocrin.
Hormonii calatoresc prin sange catre tesuturi si organe, transmitand mesaje importante. Ei sunt importanti pentru reglarea majoritatii proceselor corporale majore, astfel incat un dezechilibru hormonal poate sa afecteze o gama larga de functii.
Cateva dintre functiile hormonilor sunt reprezentate de:
• Gestionarea metabolismului si a apetitului;
• Mentinerea ritmului cardiac;
• Reglarea ciclurilor veghe-somn;
• Reglarea ciclurilor de reproducere si functie sexuala;
• Cresterea generala si dezvoltarea organismului;
• Mentinerea starii de spirit si gestionarea stresului;
• Reglarea temperaturii corpului.
Atat barbatii, cat si femeile pot fi afectati de dereglarile hormonale, de exemplu dezechilibre ale insulinei, ale steroizilor, ale hormonilor de crestere si ale adrenalinei. De asemenea, femeile pot prezenta dezechilibre ale nivelurilor de estrogen si progesteron, in timp ce barbatii sunt mai predispusi la dezechilibre ale nivelului de testosteron.
Hormonii joaca un rol extrem de important in starea generala de sanatate. Din acest motiv, exista o gama larga de simptome care pot semnala un dezechilibru hormonal. Tabloul clinic va depinde intotdeauna de hormonii sau glandele care nu functioneaza corect. Afectiunile hormonale cele mai frecvente care afecteaza atat barbatii, cat si femeile sunt reprezentate de:
- Cresterea in greutate sau reducerea inexplicabila si brusca a acesteia;
- Fatigabilitate si senzatie de slabiciune musculara;
- Sensibilitate sporita la frig sau caldura;
- Tulburari digestive, incluzand diareea sau constipatia;
- Uscarea pielii si subtierea firului de par si a unghiilor;
- Umflarea fetei;
- Tulburari cardiace;
- Urinari frecvente si sete excesiva;
- Mialgii (dureri musculare);
- Artralgii (dureri articulare);
- Rigiditate musculara si articulara;
- Cresterea senzatiei de foame;
- Depresie;
- Scaderea apetitului sexual sau chiar infertilitate;
- Stari de nervozitate, anxietate sau iritabilitate;
- Tulburari de vedere;
- Transpiratii inexplicabile;
- Tulburari de somn;
- Modificari ale nivelului de zahar din sange;
- Cefalee;
- Modificarea faciesului.
In cazul femeilor, cele mai multe dezechilibre hormonale sunt determinate de sindromul de ovar polichistic. Cu toate acestea, dezechilibre hormonale pot sa apara si la pubertate, in sarcina si alaptare sau la menopauza. Simptomele dezechilibrelor hormonale la femei includ:
• Tulburari ale menstruatiei, inclusiv amenoree (lipsa menstruatiei);
• Hirsutism (cresterea excesiva a parului pe fata sau pe alte parti ale corpului);
• Aparitia acneei pe fata, piept sau spate;
• Subtierea parului sau chiar pierderea acestuia;
• Crestere in greutate sau probleme in a pierde in greutate;
• Hiperpigmentarea pielii, mai ales la nivelul gatului, a zonei inghinale si sub sani;
• Vindecarea lenta a ranilor si aparitia cicatricilor;
• Uscaciune a mucoasei vaginale sau chiar atrofie la acest nivel;
• Dispareunie (durere in timpul actului sexual);
• Osteoporoza;
• Transpiratii nocturne.
In cazul fetitelor, dereglarile hormonale pot opri dezvoltarea sanilor, iar menstruatiile nu mai apar. De asemenea, ritmul de crestere poate fi incetinit, fara a mai permite cresterea in inaltime.
Testosteronul joaca un rol foarte important in dezvoltarea caracterelor masculine. Daca nu se produce suficient testosteron, pot sa apara urmatoarele simptome:
• Dezvoltarea tesutului mamar (ginecomastie);
• Sensibilitate la nivelul sanilor;
• Disfunctie erectila;
• Pierderea masei musculare;
• Reducerea libidoului;
• Incetinirea cresterii parului corporal si a barbii;
• Osteoporoza;
• Dificultati la concentrare;
• Bufeuri.
In cazul baietilor mici, masa musculara nu se mai dezvolta, vocea nu se ingroasa, penisul si cresterea testiculara sunt afectate si poate sa apara cresterea excesiva a membrelor in raport cu trunchiul.
Exista multe cauze posibile ce pot duce la dezechilibre hormonale. Cauzele difera in functie de hormonii sau glandele afectate, iar cele mai frecvente motive sunt reprezentate de:
- Diabet;
- Hipotiroidism (functia glandei tiroide este diminuata);
- Hipertiroidism (glanda tiroida este hiperactiva);
- Hipogonadism;
- Sindrom Cushing;
- Tiroidita;
- Hiperactivitatea nodulilor tiroidieni;
- Terapia hormonala;
- Prezenta unor tumori maligne sau benigne;
- Hiperplazia glandei suprarenale;
- Insuficienta glandei suprarenale;
- Tulburarile de alimentate;
- Consumul de medicamente;
- Expunerea prelungita la stres;
- Tumori pituitare;
- Traumatisme;
- Urmarea terapiilor impotriva cancerului.
Multe cauze ale dezechilibrelor hormonale la femei sunt legate de hormonii sexuali. Astfel, cauzele dereglarilor hormonale de acest tip sunt reprezentate de:
• Menopauza;
• Sarcina;
• Alaptare;
• Sindromul ovarului polichistic;
• Menopauza prematura;
• Utilizarea pilulelor contraceptive;
• Insuficienta ovariana primara.
Diagnosticarea dezechilibrelor hormonale este una complexa si incepe prin descrierea simptomatologiei aparute. Discutia cu medicul ii poate oferi acestuia multe detalii importante, iar ulterior poate solicita investigatii suplimentare. Acestea includ:
Tratamentele pentru dezechilibrele hormonale depind de cauza acestora. Cateva exemple includ:
Pe piata exista multe suplimente nutritive care pretind ca trateaza dezechilibrele hormonale. Cu toate acestea, putine dintre ele sunt sustinute de dovezi stiintifice.
Modificarile stilului de viata pot ajuta persoanele cu dezechilibre hormonale sa se simta mai bine. Aceste modificari includ:
Aproape orice persoana va suferi o perioada cu dezechilibre hormonale in timpul vietii. Cu toate acestea, dezechilibrele hormonale sunt mai frecvente in timpul pubertatii, menstruatiei si sarcinii. Medicul trebuie informat intotdeauna si cat mai rapid despre orice simptome inexplicabile, in special cele care cauzeaza durere si disconfort. Cu cat dereglarile hormonale sunt detectate mai rapid, iar tratamentul este instituit, cu atat sansele de recuperare sunt mai bune.