Durerile de cap sunt printre cele mai frecvente acuze cu care oamenii se prezinta in sectorul medical. Cei mai multi dintre oameni le experimenteaza la un moment dat in viata, ele putand afecta pe oricine, indiferent de varsta, rasa sau sex.
Organizatia Mondiala a Sanatatii raporteaza ca aproape jumatate dintre adultii din intreaga lume vor avea o durere de cap in fiecare an.
Durerea de cap sau cefaleea poate fi un semn de stres sau suferinta emotionala sau poate rezulta dintr-o tulburare medicala, cum ar fi hipertensiunea arteriala, anxietatea sau depresia.
De asemenea, cefaleea poate provoca, la randul el, alte probleme. Persoanele cu dureri cronice de cap, de exemplu, pot avea deficiente in rezultatele de la locul de munca si de la scoala.
Durerile de cap pot sa apara in orice parte a capului, pe ambele parti ale capului, pot fi cronice sau acute. Din cauza diversitatii de care dau dovada, exista diferite moduri prin care durerile de cap pot fi definite.
Specialistii din domeniu clasifica durerile de cap ca primare, atunci cand acestea nu sunt produse de alte afectiuni medicale sau ca secundare, atunci cand exista o alta cauza ce sta la baza lor.
Durerile de cap primare
Durerile de cap primare sunt afectiuni individuale cauzate direct de excesul de activitate sau de probleme la nivelul structurilor din cap care sunt sensibile la durere.
Acestea includ vaselele de sange, muschii si nervii capului si ai gatului. De asemenea, durerile de acest tip pot rezulta in urma unor modificari chimice la nivelul creierului.
Durerile de cap primare includ migrena, cefaleea de tip tensional si cefaleea de tip cluster.
Durerile de cap secundare
Durerile de cap secundare apar atunci cand alte conditii medicale stimuleaza nervii sensibili la durere ai capului. Cu alte cuvinte, simptomele de cefalee secundara sunt atribuite unei alte cauze.
O gama larga de diferiti factori pot provoca dureri de cap secundare. Acestia includ:
• Consumul de alcool – mahmureala;
• Tumorile pe creier;
• Cheagurile de sange;
• Sangerarea la nivelul creierului sau a tesuturilor din jur;
• Comotia cerebrala;
• Intoxicarea cu monoxid de carbon;
• Deshidratarea;
• Glaucomul;
• Bruxismul – scrasnitul dintilor;
• Gripa;
• Excesul de medicamente pentru durere;
• Atacurile de panica;
• Accidentul vascular cerebral.
Deoarece durerile de cap pot fi un simptom al unei afectiuni grave, este importanta solicitarea sfatului unui medic atunci cand acestea devin severe, frecvente sau persistente.
De exemplu, daca o durere de cap devine mai severa decat durerile de cap din antecedente si nu mai trece cu medicamente sau este insotita de alte simptome, cum ar fi confuzie, febra, modificari senzoriale si rigiditate la nivelul gatului, medicul trebuie contactat imediat.
Exista diferite tipuri de dureri de cap. Acestea sunt reprezentate de:
Cefaleea de tip tensional
Cefaleea de tip tensional este cea mai frecventa forma de cefalee primara. Astfel de dureri de cap apar, in mod normal, incet si treptat in mijlocul zilei.
Pacientul descrie ca durerea este constanta, sacaitoare, pe ambele parti ale capului ca si cum o banda elastica ar cuprinde capul. De asemenea, durerea de acest tip se poate raspandi la nivelul gatului.
Durerea de tip tensional poate fi episodica sau cronica. Durerile episodice pot avea o durata cuprinsa intre cateva ore si cateva zile. Durerile cronice de cap apar pentru 15 sau mai multe zile pe luna, pentru o perioada de cel putin 3 luni.
Migrena
Durerile de acest tip apar, de obicei, doar pe o parte a capului si au caracter pulsatil. Se pot insoti de incetosarea vederii, sensibilitate la lumina, greata si tulburari senzoriale.
Migrenele se afla pe locul doi in functie de frecventa si pot avea un impact semnificativ asupra activitatilor zilnice ale unei persoane.
Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii, migrena este a sasea cauza majora a afectarii activitatii de zi cu zi la nivel mondial. Migrenele pot dura de la cateva ore pana la 2-3 zile.
Durerile de cap post-medicatie (rebound)
Durerile de cap post-medicatie sau durerile de cap de tip rebound sunt provocate de utilizarea excesiva a medicamentelor pentru tratarea simptomelor durerii de cap.
Dintre durerile de cap secundare, aceste dureri din cauza medicamentelor se claseaza pe primul loc in functie de frecventa.
De obicei, apar de la inceputul zilei si persista pe tot parcursul ei. Simptomatologia se poate imbunatati la administrare de antialgice, dar se agraveaza atunci cand efectele medicamentelor se opresc.
Simptomele se pot insoti de dureri de gat, neliniste, congestie nazala si reducerea calitatii somnului. Durerile de cap post-medicatie pot fi diferite in fiecare zi.
Durerile de cap de tip cluster
Cefaleea de tip cluster mai poate fi denumita si cefalee de tip ciorchine si dureaza de obicei intre 15 minute si 3 ore. Apare brusc, de pana la 8 ori pe zi pentru o perioada de saptamani sau luni. Intre clustere, pot exista perioade in care cefaleea sa nu fie prezenta.
Aceste perioade fara dureri de cap pot dura de la cateva luni pana la ani.
Durerea este severa, unilaterala, descrisa ca fiind ascutita sau cu caracter de arsura si se localizeaza in mod obisnuit, in jurul unui singur ochi. Suprafata afectata poate deveni rosie si umflata, pleoapa poate sa cada si poate sa apara rinoreea.
Cele mai frecvente modalitati de tratare a durerilor de cap sunt reprezentate de odihna si de medicamentatia antialgica.
Medicamentele ce nu necesita prescriptie medicala, precum antiinflamatoarele nesteroidiene, sunt frecvent folosite, dar medicii pot prescrie si alte tipuri de medicamente.
Este foarte importanta urmarea instructiunilor primite de la medic, deoarece medicamentele impotriva durerii de cap pot provoca la radul lor dureri de cap. In cazuri extreme, poate fi necesara internarea in spital pentru o perioada scurta de timp.
Tratamente alternative
Exista mai multe forme alternative de tratament pentru durerile de cap, dar este important ca medicul sa fie consultat inainte de a efectua orice schimbari majore sau de a incepe orice alta forma de tratament. Abordarile alternative includ:
• Acupunctura:
• Terapia cognitiv-comportamentala;
• Utilizarea produselor pe baza de plante;
• Hipnoza;
• Meditatia.
Cu toate acestea, cercetarile nu au furnizat dovezi care sa confirme ca toate aceste metode functioneaza. Uneori, durerile de cap pot rezulta dintr-o deficienta a unei anumite substante nutritive, in special magneziu si vitamina B.
Deficientele nutritive pot fi cauzate de o dieta de slaba calitate, de o problema de malabsorbtie sau de alte afectiuni medicale.
Remedii naturale
Anumiti pasi pot fi urmati pentru a reduce riscul de dureri de cap si pentru a le usura, in cazul in care acestea apar. Acestia includ:
• Aplicarea unor comprese reci sau calde pe cap sau gat, dar trebuie evitate temperaturile extreme;
• Evitarea stresului;
• Consumarea unor mese regulate, avand grija la nivelul zaharului din sange;
• Exercitiile fizice si regulate pot ajuta la evitarea durerilor de cap;
• Odihna suficienta si somnul regulat contribuie la sanatatea generala si la reducerea stresului.
Durerile de cap pot fi usoare sau severe, in functie de persoana si de cauza lor. Indiferent de tipul durerilor, se recomanda solicitarea sfatului unui medic specialist.
Acesta poate evalua corect starea de sanatate si poate oferi cel mai bun tratament. Nu toate durerile de cap sunt grave. Urmarea unui stil de viata sanatos si fara stres poate duce cu succes la evitarea lor.