Bolile cardiovasculare sunt principala cauza de mortalitate in intreaga lume. Preventia acestor patologii este tintita catre modificarea factorilor de risc cardiovascular (ateroscleroza, colesterol, hipertensiune, diabet, sindrom metabolic, fumat, sedentarism etc.).
Identificarea si tratarea acestor factori de risc reduce substantial rata de evenimente cardiovasculare.
Fumatul de tigarete creste incidenta bolilor cardiovasculare, precum si mortalitatea asociata bolii coronariene. Studii observationale au aratat ca sevrajul (intreruperea) fumatului reduce riscul de evenimente coronariene in cateva luni.
Dupa 3-5 ani de renuntare la fumat, riscul de a dezvolta o patologie cardiaca este egal cu al unui nefumator. In cazul unui pacient fumator este important ca acesta sa se documenteze cu privire la riscurile pe care fumatul le aduce si trebuie indrumat catre programe de renuntare la fumat.
Astazi sunt disponibile o serie de metode prin care un individ poate renunta la fumat - de la terapii farmacologice, la terapii de grup si personalizate pentru fiecare in parte. Pentru toate aceste lucruri cel mai important este vointa.
Afectarea metabolismului lipidelor - Colesterolul, impreuna cu trigliceridele, sunt actorii principali ai acestui metabolism. Trebuie sa existe un echilibru intre componentele metabolismului lipidelor pentru a preveni o serie de afectiuni cadiovasculare si nu numai.
Colesterolul este impartit in cele doua fractii ale sale (LDL- colesterol rau; HDL - colesterol bun;). O influenta asupra bolilor cardiovasculare o au ambele fractii, una cu rol protectiv (HDL), iar cealalta cu rol de progresie asupra bolilor cardiace (LDL).
Fiecare crestere cu 1mg/dL a nivelelor serice de LDL determina o creste cu 2-3 % a riscului de a dezvolta un eveniment cardiovascular, iar pentru fiecare scadere a concetratiilor serice de HDL cu 1mg/dL riscul pentru a dezvolta evenimente cardiovasculare creste cu 3-4%.
Pentru a aprecia cat mai bine profilul colesterolului analizele de sange trebuie facute pe nemancate. Trebuiesc urmarite urmatoarele: colesterolul total, fractiile colesterolului (HDL, LDL) si nu in ultimul rand trigliceridele.
Recomandarile cu privire la modificarea dietei sau initierea unui tratament medicamentos depind foarte mult de riscul cardiovascular pe care pacientul il are la momentul examinarii.
Tratamentul trebuie sa fie agresiv in cazul pacientilor care au dezvoltat deja o patologie cardiovasculara, dar si in cazul celor care au risc crescut sau echivalente de risc cardiovascular (de ex. diabetul zaharat).
Actualele ghiduri elaborate de societatile medicale de profil recomanda initierea terapiei cu statine (medicamente ce actioneaza pe metabolismul lipidelor) in cazul pacientilor cu risc inalt si foarte inalt de a dezvolta boala cardiaca sau in cazul pacientilor diabetici sau cei care au suferit deja un eveniment cardiovascular.
In cazul in care alterarea metabolismului lipidelor este caracterizat doar de modificarea colesterolului bun (nivele serice scazute de HDL) se recomanda modificari ale stilului de viata: renuntarea la fumat, scaderea in greutate si activitate fizica regulata (activitate aeroba, cel putin 30 de minute in fiecare zi).
Hipertensiunea este un factor de risc cardiovascular ce ocupa un loc pregnant in intreaga lume. Orice crestere a valorilor tensionale peste pragul optim reprezinta un fond ce favorizeaza aparitia bolilor cardiace.
Cresterea cu fiecare 20mmHg a tensiunii arteriale sistolice, sau 10mmHg a tensiunii arteriale diastolice peste pragul de normalitate, dubleaza riscul de evenimente cardiovasculare. Tratamentul valorilor tensionale crescute, scade riscul de accident vascular cerebral, de insuficienta cardiaca congestiva sau boala coronariana.
Tintele terapiei sunt sub valoarea de 140/85 mmHg. Evenimentele cardiovasculare in cazul pacientilor varstnici cu hipertensiune arteriala sistolica izolata (tensiune diastolica normala) sunt reduse de asemenea cu terapie antihipertensiva.
In cazul pacientilor cu pre-hipertensiune (valori tensionale la limita) este indicata initierea unor metode de modificare a stilului de viata: dieta hipolipidica, consum de fructe si vegetale, scaderea in greutate in cazul pacientilor supraponderali, activitate fizica regulata, reducerea consumului excesiv de alcool.
Pacientii cu diabet zaharat dezvolta mai devreme sau mai tarziu patologie cardiovasculara in cazul in care pacientul nu isi controleaza corespunzator diabetul.
Controlul valorilor glicemiei serice aduce un aport benefic in ceea ce priveste managementul complictiilor microvasculare (afectarea retinei, boala renala etc.), dar nu poate controla foarte bine complicatiile macrovasculare (boala coronariana, accident vascular cerebral) etc.
Terapia cu statina, in cazul pacientilor diabetici, ar trebui initiata pentru a scadea riscul vascular chiar daca pacientul nu prezinta simptomatologie specifica.
In cazul pacientilor fara diabet suprapus, dar cu sindrom metabolic suprapus (rezistenta la insuina, obezitate de tip central - grasime viscerala, hipertensiune, hipertrigliceridemie, valori scazute ale HDL etc.) exista un risc foarte inalt de a dezvolta un eveniment cardiovascular.
Modificarea stilului de viata are un efect modulator asupra acestui sindrom metabolic.
Sexul masculin si statusul postmenopauza reprezinta factori de risc pentru dezvoltarea bolilor cardiovasculare. Riscul coronarian este mult mai mare in cazul pacientilor de sex masculin comparativ cu sexul feminin aflat in premenopauza.
Acest risc se accelereaza in cazul sexului feminin in perioada menopauzei. Terapia cu estrogeni, in cazul pacientilor de sex feminin, scade concentratia de LDL, creste concentratia de HDL si reduce riscul de evenimente cardiace.
Cu toate acestea, o serie de studii au aratat ca nu este indicat sa se aplice aceasta terapie doar in scopul reducerii evenimentelor cardiovasculare, mai ales in cazu pacientelor varstnice.
Factorii de risc modificabili ce pot influenta aparitia aterosclerozei, o conditie premergatoare afectarii cardiovasculare sunt reprezentati de: fumat, alterarea metabolismului lipidelor, hipertensiune, obezitate, sedentarism. Acest lucru inseamna ca riscul cardiovascular poate fi scazut prin modificarea acestor factori.
Factorii de risc nemodificabili sunt reprezentati de: boala coronariana la rudele de grad I (aparuta la varsta <55 de ani, in cazul barbatilor, si la varsta < 65 de ani in caul femeilor), varsta ( barbati > 45 de ani, femei > 55 de ani), sexul feminin.
Acest lucru inseamna ca pacientii cu acesti factori au un risc de a dezvolta boala coronariana mai mare comparativ cu populatia generala.