Blocarea canalelor lacrimale este o afectiune frecventa la copii. De obicei, aceasta conditie dispare in timp, insa uneori necesita tratament.
Specialistii sustin ca pana la 20% din feti se nasc cu canalul lacrimal blocat, afectiune ce poarta numele de obstructie a canalului nazolacrimal.
Lacrimile provin din glandele lacrimale, care sunt situate deasupra ochilor, pe partea opusa nasului. Lacrimile se scurg prin canalele lacrimale in nas. Obstructiile pot sa apara la nivelul canalelor lacrimale, impiedicand astfel scurgerea lacrimilor.
Lacrimile joaca un rol semnificativ in functia vizuala a oamenilor. Ele ajuta la mentinerea sanatatii ochilor prin umectarea globului ocular si prin protejarea acestuia de infectii.
Cea mai frecventa cauza a obstructiei canalului lacrimonazal este reprezentata de persistenta unei membrane la nivelul acestui canal (membrana Hassner). Aceasta membrana se resoarbe in mod normal in timpul vietii intrauterine.
Potrivit medicilor oftalmologi, obstructia canalului nazolacrimal reprezinta cea mai frecventa afectiune a sistemului lacrimal la sugari. Tabloul clinic al obstructiei canalului nazolacrimal apare de obicei din primele zile sau saptamani de la nastere.
Simptomatologia consta in:
• Lacrimare constanta;
• Secretie lacrimala excesiva sau epifora;
• Eritem si edem la nivelul pleoapelor;
• Senzatie de disconfort;
• Prezenta unei secretii galben-verzuie ce poate lipi pleoapele intre ele.
In cele mai multe cazuri, secretia galben-verzuie, chiar daca este abundenta, este de fapt formata doar din lacrimi si bacterii care se gasesc in mod natural si nu reprezinta un semn de infectie.
Uneori, totusi, se poate dezvolta o infectie la nivelul ochiului, de aceea este recomandat sa se supravegheze copilul indeaproape. In cazul in care se observa semnele unei infectii trebuie consultat imediat medicul.
Blocarea canalului lacrimonazal afecteaza ambii ochi in aproximativ 30% din cazuri.
Unii copii se nasc fara canal nazolacrimal sau cu acesta incomplet dezvoltat. Acesta afectiune se numeste obstructie congenitala a canalului nazolacrimal sau dacriostenoza.
Cel mai frecvent, un copil se naste cu un canal nazolacrimal prea ingust sau cu o membrana ce nu permite lacrimilor sa se scurga in mod corespunzator, deoarece nu este perforata.
Alte cauze ale obstructiei canalului nazolacrimal sunt reprezentate de:
- Polipii nazali;
- Un chist sau o tumora la nivelul cavitatii nazale ce poate bloca canalul nazolacrimal;
- Traumatisme si leziuni la nivelul ochilor sau nasului;
- Anomalii osoase ale nasului;
- Infectii ce determina edemul fetei, punand prea multa presiune asupra canalelor nazolacrimale. Infectiile pot fi de cauze bacteriene, virale, fungice sau parazitare (foarte rar);
- Anumite interventii chirurgicale la nivelul nasului;
- Inflamatii produse de radioterapie sau chimioterapie.
Simptomatologia caracteristica blocarii canalelor lacrimale la sugari apare devreme si este prezenta, de obicei, inainte ca bebelusul sa aiba varsta de 3 luni.
Pentru punerea diagnosticului, medicul va urmari urmatoarele aspecte:
- Lacrimarea excesiva;
- Acumularea lacrimilor la nivelul ochilor;
- Secretii oculare excesive;
- Prezenta crustelor la nivelul genelor, mai ales dupa perioadele de somn;
- Inflamare, durere sau sensibilitate crescuta la nivelul nasului.
Medicii trebuie sa verifice persiunea oculara si starea de sanatate a corneei pentru a exclude glaucomul infantil sau alte conditii responsabile pentru simptomatologia prezenta.
Diagnosticul diferential se poate face cu urmatoarele afectiuni:
• Dacriocistita;
• Conjunctivita;
• Tumori ale sacului lacrimal.
De asemenea, pentru punerea diagnosticului, pot fi necesare anumite teste precum:
• Testul Schirmer;
• Teste cu fluoresceina;
• Dacriocistografie;
• CT – Tomografia Computerizata;
• Ultrasonografia.
Majoritatea cazurilor in care canalele lacrimale ale sugarilor sunt blocate se rezolva fara tratament in primul an de viata.
Din acest motiv, medicii specialisti tind sa recomande doar tratament conservator, in timp ce monitorizeaza constant si atent starea de sanatate a copilului.
Metode de tratament conservator
Unii medici sugereaza ca masajul sacului lacrimal poate forta eliminarea blocajelor ce cauzeaza obstructia canalelor lacrimale.
De asemenea, se pot prescrie picaturi de ochi cu antibiotice in cazul in care ochii copilului produc prea multe secretii oculare, dar acest lucru nu va rezolva problema de baza.
Metode de tratament invazive
In unele cazuri, canalele lacrimale nu se vor debloca cu trecerea timpului si sub tratament conservator. Din acest motiv, medicul trebuie sa utilizeze o metoda diferita de tratament.
Cea mai obisnuita abordare este reprezentata de sondarea chirurgicala, unde medicul introduce un instrument special in canalul lacrimal pentru a elimina obstructia.
Interventia poate fi facuta cu anestezie sau fara, in functie de varsta copilului si gravitatea afectiunii. Procedura dureaza in general aproximativ 10 minute si are o rata de succes de 80%.
Daca sondajul nu rezolva in totalitate problema, optiunile suplimentare de tratament pot sa includa:
• Utilizarea de stenturi pentru mentinerea canalelor deschise;
• Folosirea unui cateter cu balon pentru a largi canelele lacrimale;
• Modificarea structurii cavitatii nazale pentru a promova drenajul;
• Utilizarea endoscopiei nazale pentru a elimina chisturile prezente in canalul lacrimal;
• Utilizarea interventiilor chirurgicale pentru a realiza o noua deschidere a canalului lacrimal spre cavitatea nazala, dar aceasta metoda de tratament este rara la copii.
Pentru ca simptomele afectiunii sa dispara, pot fi necesare pana la 7 zile de la oricare interventie efectuata.
Remedii ce se pot aplica acasa
Indepartarea cu o compresa moale sau cu vata inmuiata in apa calda a crustelor si secretiilor oculare - ochiul copilului trebuie sters din interior spre exterior, iar compresele trebuie schimbate la fiecare utilizare si pentru fiecare ochi in parte.
Masajul este tratamentul la domiciliu pe care medicii il recomanda cel mai frecvent pentru deblocarea canalelor lacrimonazale.
Expertii recomanda utilizarea unui tampon din bumbac pentru efectuarea masajului, deoarece dimensiunea mai mica a tamponului faciliteaza vizarea sacului lacrimal.
De asemenea, utilizarea compreselor calde si umede pot fi utile la ameliorarea simptomelor.
La nou-nascuti, de multe ori canalele lacrimale sunt blocate din cauza perforarii incomplete de la nastere, deci nu exista o modalitate eficienta de a impiedica acest lucru.
Cu toate acestea, oftalmologii recomanda examinarea completa a ochiului la varsta de 6 luni, chiar daca nu sunt evidente probleme. De asemenea, se recomanda evitarea expunerii copilului la fumul de tigara, acesta fiind periculos pentru sanatate si poate irita pasajele nazale.
Blocarea canalelor lacrimale reprezinta o afectiune ce se rezolva in cele mai multe cazuri de la sine, dar si prin diferite metode de tratament.
Este esentiala consultarea unui medic daca se observa simptomatologia acestei afectiuni. Medicul poate pune un diagnostic corect, eliminand alte afectiuni ce pot produce simptome similare, ulterior oferind cea mai buna metoda de tratament.