Examenul antigenului specific prostatic liber este cunoscut si ca PSA liber sau fPSA (free PSA) si este utilizat pentru a ajuta la detectarea semnelor de cancer de prostata.
Testarea fPSA poate fi folosita anterior biopsiei daca medicii suspecteaza prezenta cancerului de prostata. Cu toate acestea, biopsia ramane examenul de certitudine al cancerului.
Antigenul specific prostatic este o proteina produsa in principal de prostata. O cantitate mica din acest antigen este eliberat in fluxul sanguin in timpul fiecarei ejaculari.
De asemenea, PSA are un rol important in transportul spermatozoizilor catre tubele uterine in timpul conceptiei. Antigenul specific prostatic este reprezentat de o enzima care se leaga de proteinele din sperma si le distruge, acest lucru facand ca materialul seminal sa fie mai lichid.
PSA poate avea doua stari de baza: poate fi legat de o alta proteina sau poate sa pluteasca liber, nelegat de proteine. Testele pentru verificarea PSA total si PSA liber masoara nivelurile acestora din sange.
Rezultatele ajuta medicii sa diagnosticheze probleme cum ar fi inflamatia prostatei si cancerul de prostata. Testarea pentru PSA total include toate antigenele prezente, iar testarea fPSA are ca scop masurarea doar a antigenelor libere din sange, fara a fi legate de alte proteine.
Ambele evaluari sunt folosite pentru a diagnostica problemele de prostata. O persoana poate avea un risc crescut de a dezvolta cancer de prostata atunci cand are un nivel mai ridicat de PSA total si un nivel mai scazut de PSA liber.
De obicei, testarea PSA liber se face dupa testarea PSA total, pentru a ajuta medicii sa excluda cancerul sau se indice cat de departe a progresat cancerul dupa tratament.
Testul implica prelevarea unei probe de sange, care este trimisa la un laborator pentru analiza. Testarea nivelurilor de PSA liber este facuta si inainte de biopsie pentru a confirma diagnosticul initial pus de medic.
De asemenea, PSA liber poate fi folosit si pentru a observa cat de agresiv este cancerul in cazul in care acesta recidiveaza dupa tratament.
Cu toate acestea, rezultatele normale ale acestui antigen nu exclud cancerul de prostata. De asemenea, daca rezultatele antigenului prostatic sunt anormale, nu inseamna neaparat ca este vorba despre cancer.
Din aceste motive, testele pentru masurarea valorilor PSA sunt adesea doar o parte dintr-un diagnostic complet si corect. Daca rezultatele sunt neclare, medicii recomanda biopsia pentru diagnosticare.
Testul PSA total si testul PSA liber sunt adesea solicitate impreuna, deoarece rezultatele sunt mai bine intelese prin compararea acestor doua teste.
Medicii interpreteaza rezultatele pe baza mai multor factori, printre care:
PSA total
Intervalele totale de antigen specific prostatic pot varia usor. Conform unei analize a studiilor, intervalele normale pentru PSA total in nanograme pe mililitru (ng/ml) sunt:
• 0,0-2,5 ng/ml la persoanele cu varste mai mici de 49 de ani;
• 0,0-3,5 ng/ml la persoanele cu varste cuprinse intre 50 si 59 de ani;
• 0,0-4,5 ng/ml la persoanele cu varste cuprinse intre 60 si 69 de ani;
• 0,0-6,5 ng/ml la persoanele cu varste mai mari de 70 de ani.
Atunci cand nivelurile totale ale antigenului specific prostatic sunt mai mari decat in mod normal, o persoana are un risc mai mare de cancer de prostata. Medicii vor compara acest rezultat cu cel al PSA liber.
Un nivel ridicat al PSA total si un nivel scazut de PSA liber indica, in general, un risc pentru cancerul de prostata. Intervalele pentru PSA liber pot varia, dar, in general, un raport mai mare dintre PSA liber si PSA total este mai sanatos.
Atunci cand raportul dintre PSA liber si cel total este intre 0 si 10%, riscul de cancer de prostata este de aproximativ 56%. In cazul in care raportul se incadreaza intre 10% si 15%, probabilitatea de cancer de prostata este de 28%.
Daca raportul dintre PSA liber si cel total este de 15-20%, atunci riscul de a avea cancer de prostata scade la 20%, iar daca raportul este cuprins intre 20 si 25%, atunci riscul este de 16%. Cand acest raport este mai mare de 25%, acest risc scade la 8%.
Medicii vor lua in considerare si factori suplimentari, cum ar fi varsta, etnia si volumul prostatei unei persoane. De exemplu, nivelurile antigenului specific prostatic cresc in mod normal cu varsta, ceea ce poate afecta rezultatele testelor.
Viteza de crestere a PSA este o alta preocupare a medicilor. Daca nivelul de PSA creste rapid, riscul de cancer de prostata este mai mare.
Timpul de dublare al valorilor PSA este, de asemenea, foarte important. Medicii folosesc timpul de dublare al PSA pentru a determina daca boala oncologica s-a raspandit.
Alti factori ce pot afecta nivelurile PSA includ:
- Hiperplazia benigna de prostata;
- Medicamentele pentru hipertrofia prostatei;
- Socul suferit de prostata in timpul unor activitati precum echitatia, ciclismul sau motociclismul;
- Tuseul rectal;
- Infectii ale tractului urinar;
- Sexul anal;
- Ejaculare;
- Inflamatie la nivelul prostatei (prostatita);
- Obezitate;
- Hepatita;
- Chirurgie la nivelul prostatei.
In unele cazuri, verificarea valorilor PSA liber poate reduce numarul biopsiilor inutile cu 20%. Testele pentru verificarea valorilor PSA liber sunt mai putin invazive, mai rapide si mai ieftine decat o biopsie.
Prin biopsie se intelege prelevarea unei probe mici de tesut din prostata, aceasta fiind examinata sub microscop pentru a vedea daca sunt prezente celule canceroase.
Cu toate acestea, testarea antigenului specific prostatic si biopsia sunt deseori necesare impreuna pentru a asigura un diagnostic corect. De asemenea, rezultatele testelor PSA total si PSA liber sunt comparate si fiecare test poate ajuta la compensarea erorilor celuilalt.
Nivelurile de PSA liber pot fi folosite pentru a pune un diagnostic daca nivelurile totale sunt ridicate, dar biopsia nu prezinta semne de cancer. O biopsie poate rata zona canceroasa, dar in multe cazuri rezultatele testarii PSA liber dupa biopsie confera medicului certitudinea unui diagnostic negativ.
In alte cazuri, daca testele PSA indica faptul ca o persoana este expusa riscului de aparitie al cancerului de prostata, biopsia este adesea urmatorul pas ce trebuie facut pentru stabilirea unui diagnostic.
Testarea valorilor PSA liber joaca un rol important in diagnosticarea problemelor de prostata, cum ar fi cancerul. Cu toate acestea, rezultatele sunt semnificative numai in comparatie cu rezultatele unui test PSA total.
Medicii solicita adesea testarea pentru PSA liber dupa ce constata ca nivelurile totale de PSA sunt ridicate. Chiar si in acest caz, rezultatele nu indica automat un risc de cancer.
Medicii pot cere refacerea analizelor antigenului specific prostatic dupa trecerea timpului. Daca testele PSA indica un risc crescut de cancer de prostata si niciun alt factor nu poate explica aceste rezultate, medicii recomanda deseori o biopsie tisulara.