Feocromocitomul este o tumora rara care se dezvolta la nivelul glandelor suprarenale. Feocromocitomul poate determina episoade distincte ale simptomatologiei. Din acest motiv, diagnosticarea poate necesita, adesea, multe etape, iar tratamentul trebuie instituit tinand cont de multi factori.
Glandele suprarenale sunt doua glande endocrine mici, ce se afla situate deasupra rinichilor. Ele ajuta la crearea si distribuirea hormonilor si steroizilor importanti, cum ar fi adrenalina si cortizolul, pentru a fi folositi de organism.
Hormonii secretati de glandele suprarenale ajuta la echilibrarea functiilor corporale, cum ar fi:
• Ritmul cardiac;
• Tensiunea arteriala;
• Metabolismul;
• Glicemia;
• Raspunsurile la stres;
• Raspunsurile sistemului imunitar.
Disfunctia glandelor suprarenale poate sa provoace o serie de probleme de sanatate in aceste zone.
Feocromocitomul este termenul utilizat pentru a descrie o tumora rara ce apare la nivelul glandelor suprarenale. Aceste tumori sunt de obicei benigne, acest lucru insemnand ca nu sunt canceroase. Cele mai multe cazuri implica doar o singura glanda suprarenala, dar este posibila si afectarea ambelor glande.
In cazuri rare, feocromocitomul poate fi canceros. In cazul malignitatii, tumorile maligne se vor raspandi ca alte tipuri de cancer si pot provoca diferite complicatii grave.
Feocromocitomul determina glandele suprarenale sa produca prea multa adrenalina si noradrenalina. Acesti doi hormoni ajuta la mentinerea frecventei cardiace, a tensiunii arteriale si a raspunsului la stres. Atunci cand nivelul acestor hormoni este prea ridicat, organismul intra intr-o stare reactiva, ca si cand ar fi supus constant la un nivel ridicat de stres.
Feocromocitomul se va forma intotdeauna in interiorul glandelor suprarenale, dar poate fi asociat cu tumori similare numite paraganglioame. Paraganglioamele sunt tumori care se dezvolta in exteriorul glandelor. Feocromocitomul si paragangliomul sunt tumori diferite, dar ambele modifica productia glandelor suprarenale.
Simptomele feocromocitomului pot varia foarte mult de la persoana la persoana. De exemplu, unii oameni pot suferi de hipertensiune arteriala constanta, in timp ce altii pot avea tensiune arteriala oscilanta.
Unii oameni nu experimenteaza niciodata tabloul clinic al feocromocitomului si afla despre acesta accidental, in timpul investigatiilor pentru alta afectiune.
Tabloul clinic este variat si apare in episoade, combinand diferite simptome precum:
- Dureri de cap;
- Aritmie;
- Transpiratii;
- Hipertensiune arteriala;
- Greata;
- Dureri de stomac;
- Constipatie;
- Pierdere in greutate;
- Tahicardie;
- Anxietate;
- Depresie;
- Paloare;
- Senzatie de nesiguranta si iritabilitate.
Aceste episoade pot dura doar cateva secunde sau chiar ore. Episoadele tind sa se inrautateasca in timp si devin mai frecvente, pe masura ce masa tumorala creste in dimensiuni.
Feocromocitomul, prin perturbarea functiei glandelor suprarenale, poate creste riscul de aparitie a unei crize adrenergice.
Persoanele care sufera o criza adrenergica pot avea o tensiune arteriala extrem de ridicata si o frecventa cardiaca rapida. Aceste lucruri pot provoca probleme grave de sanatate, cum ar fi atacul de cord, accidentul vascular cerebral sau chiar decesul.
Daca apar oricare dintre simptomele caracteristice feocromocitomului, este recomandat sa se ceara parerea unui medic. Acesta poate pune un diagnostic adecvat si poate sugera un plan de tratament.
Simptomele pot sa apara in orice moment sau pot fi declansate de anumite evenimente din viata. Fortarea organismului in timpul unor activitati fizice grele sau chiar mecanismul nasterii pot declansa aparitia simptomatologiei. De asemenea, un compus numit tiramina poate fi responsabil pentru declansarea simptomelor.
Tiramina se gaseste in alimente fermentate sau invechite, precum vinul rosu si unele branzeturi. Anumite medicamente pot provoca, de asemenea, simptome la unele persoane. Aceste medicamente pot include inhibitorii monoaminoxidazei si stimulante, precum cocaina sau amfetaminele.
Cauzele feocromocitomului nu au fost descoperite. Aceasta afectiune poata sa apara indiferent de varsta, desi apare cel mai frecvent la adultii cu varste cuprinse intre 20 si 50 de ani.
Aceasta conditie pare, de asemenea, sa fie legata si de factorii genetici. Persoanele cu feocromocitom cauzat de factorii genetici sunt mai expuse riscului de a mosteni si alte afectiuni genetice. Exista trei sindroame clasice asociate cu feocromocitom:
• Sindromul von Hippel-Lindau;
• Neoplazie endocrina multipla de tip 2;
• Neurofibromatoza de tip 1.
Exista cel putin opt disfunctii genetice diferite care pot creste riscul de aparitie al feocromocitomului.
Feocromocitomul poate fi dificil de diagnosticat si necesita o varietate de teste pentru a verifica indicatorii-cheie ai afectiunii.
Testele de sange sau urina pot indica medicilor daca o persoana are un nivel anormal de hormoni in corpul lor. O scanare CT sau IRM poate fi apoi utilizata pentru a prelua o imagine a glandelor suprarenale, in cazul in care se suspecteaza o tumora.
Daca medicii confirma o tumora, acestia pot cere teste pentru a vedea daca este cauzata de o tulburare genetica. Acest lucru poate arata daca persoana este expusa riscului altor tulburari genetice.
Cea mai buna metoda de tratament este reprezentata de excizia tumorii. Acest lucru se realizeaza cel mai adesea prin metode laparoscopice neinvazive, care necesita doar incizii mici. Beneficiile acestor metode sunt reprezentate de timpul de recuperare mai scurt si de riscul mai scazut de aparitie al complicatiilor, comparativ cu chirurgia clasica.
In majoritatea cazurilor de feocromocitom, tumora afecteaza o singura glanda suprarenala. In aceste situatii, medicii pot elimina intreaga glanda, deoarece glanda ramasa este capabila sa produca o cantitate de hormoni suficienta pentru supravietuirea organismului.
Atunci cand o persoana are tumori la nivelul ambelor glande suprarenale, medicii vor incerca sa indeparteze doar tesutul tumoral, lasand intacte anumite parti ale glandelor.
Daca acest lucru nu este posibil, atunci ambele glande suprarenale vor fi eliminate. Pacientii care au suferit excizia ambelor glande suprarenale vor trebui sa ia steroizi pentru a ajuta la inlocuirea hormonilor pe care organismul nu ii mai poate produce.
Persoanele care au tumori maligne pot avea nevoie de radioterapie sau chimioterapie pentru a impiedica recidiva sau raspandirea tumorii.
Toate persoanele cu feocromocitom pot suferi complicatii. Persoanele cu aceasta afectiune, care raman netratate, prezinta un risc foarte mare de a dezvolta probleme cardiace, cum ar fi hipertensiunea arteriala, aritmii si atacuri de cord.
De asemenea, aceste persoane sunt mai predispuse la insuficienta organelor si la deteriorarea nervului optic.
Chirurgia vine cu propriile complicatii. Unele afectiuni se pot dezvolta in timpul interventiei chirurgicale, incluzand criza hipertensiva sau hipotensiva si aritmii.
O alta complicatie a chirurgiei este reprezentata de dezechilibrul hormonal, efect produs de modificarea glandelor suprarenale. Majoritatea persoanelor vor primi steroizi in timpul recuperarii pentru a ajuta la echilibrarea valorilor hormonale.
Feocromocitomul poate fi o afectiune grava daca este lasata netratata. Simptomele pot pune viata in pericol si necesita ingrijiri medicale imediate. Odata ce tumora este indepartata, simptomele dispar, de obicei, rezultand o recuperare completa.
Operatia poate fi dificila, glandele suprarenale afectate fiind eliminate. De asemenea, in cazul tumorilor canceroase este nevoie de tratament suplimentar, iar rata de supravietuire in aceste cazuri poate fi mai mica.
Cu cat boala este diagnosticata mai precoce, iar tratamentul este instituit mai rapid, cu atat sansele de recuperare sunt mai bune.