Cordonul spermatic asigura fluxul sanguin catre testicul. Cand acest cordon se rasuceste, din cauza rotatiei unui testicul, fluxul sanguin este oprit si apare notiunea de torsiune testiculara.
Pe langa oprirea fluxului de sange, rasucirea cordonului spermatic provoaca durere brusca, intensa si umflaturi. Torsiunea testiculara prelungita si pierderea fluxului sanguin pot duce la decesul tesutului testicular, dar si al tesuturilor inconjuratoare. Torsiunea testiculara este o afectiune grava, dar poate fi tratata.
In mod normal, fiecare testicul este atasat la cordonul spermatic, dar si la scrot. Torsiunea testiculara apare din cauza rasucirii testiculului pe cordonul spermatic. Aceasta rasucire duce la reducerea fluxului sanguin, iar in unele cazuri mai severe, testiculul se poate roti de mai multe ori, provocand leziuni mai grave, intr-un mod mai rapid.
De cele mai multe ori, barbatii cu torsiune testiculara au aceasta afectiune mostenita. Testiculele se pot roti liber in interiorul scrotului, fiind atasate doar la cordonul spermatic, legatura cu scrotul neexistand. Aceasta conditie se numeste deformare in clopot, deoarece testiculele se vor legana asemenea unui clopot.
Torsiunea testiculara poate sa apara in orice moment, in repaus, in timpul activitatii fizice, in pozitie de ortostatism sau in sezut, fara o cauza aparenta. Uneori, torsiunea testiculara poate fi provocata de un traumatism sau de cresterea rapida din timpul pubertatii. Factorii ce cresc riscul de torsiune testiculara sunt:
Varsta: Torsiunea testiculara apare, cel mai frecvent, la barbatii cu varste cuprinse intre 10 si 25 de ani. Cu toate acestea, poate sa apara la orice varsta, dar este rara peste varsta de 30 de ani.
Aproximativ 65% din cazuri apar la adolescentii cu varste cuprinse intre 12 si 18 ani. Torsiunea testiculara afecteaza aproximativ 1 din 4000 de barbati cu varste mai mici de 25 de ani.
Istoricul personal. Daca torsiunea survine anterior si se rezolva fara tratament, este posibila o recidiva. Daca torsiunea testiculara anterioara a fost tratata chirurgical si a fost corectata problema de baza, atunci riscul de recidiva este extrem de mic.
Clima. Torsiunea testiculara este uneori numita „sindromul de iarna”, deoarece apare adesea atunci cand vremea este rece. In mod normal, cand un barbat se afla in pat, la caldura, scrotul sau este relaxat. In momentul in care patul este parasit si scrotul este expus aerului mai rece din incapere, poate sa apara torsiunea testiculara.
In cazul in care cordonul spermatic este rasucit cat timp scrotul este relaxat, contractia brusca, ce rezulta din cauza schimbului brusc de temperatura, poate prinde testiculul intr-o pozitie anormala si sa provoace torsiune testiculara.
Torsiunea testiculara la nou-nascuti si sugari. Uneori, torsiunea testiculara poate sa apara chiar si inainte de nastere. In acest caz, testiculul nu poate fi salvat, in mod normal.
Cu toate acestea, dupa nastere se recomanda o interventie chirurgicala corectiva pentru a diagnostica si corecta torsiunea testiculara a celuilalt testicul si pentru a preveni viitoarele probleme de reproducere.
O persoana cu torsiune testiculara poate experimenta urmatoarele semne si simptome:
- Durere brusca si severa a testiculului;
- Orhita (inflamarea cordonului spermatic si a testiculelor);
- Senzatie de nodul la nivelul scrotului;
- Greata si varsaturi;
- Hematospermie (prezenta sangelui in materialul seminal);
- Durere abdominala.
Persoana afectata poate reclama faptul ca un testicul este pozitionat mai sus sau se afla intr-un unghi anormal fata de modul obisnuit. Testiculul afectat se poate umfla, marindu-si volumul si poate deveni rosiatic sau intunecat.
Simptomatologia apare de obicei brusc, dar, cu toate acestea, torsiunea testiculara se poate dezvolta, in unele cazuri, in cateva zile. Daca apar dureri testiculare bruste sau severe, este important sa se ceara asistenta medicala de urgenta.
Semnele si simptomele pot fi cauzate de o alta afectiune, dar tratamentul prompt poate preveni deteriorarea grava sau pierderea testiculului, daca este cazul torsiunii testiculare.
Chiar daca testiculul revine singur in pozitie normala, este importanta solicitarea ajutorului medical imediat, deoarece poate fi necesara o interventie chirurgicala pentru a impiedica reaparitia acestei conditii.
Torsiunea testiculara reprezinta o urgenta medicala, iar diagnosticarea trebuie facuta rapid. Medicul trebuie sa examineze scrotul, testiculele, abdomenul si regiunea inghinala, pentru a afla daca este vorba despre torsiune testiculara sau alta conditie.
Medicul poate, de asemenea, sa testeze reflexele pacientului prin frecarea sau piscarea usoara a interiorului coapsei de pe partea afectata. Acest lucru cauzeaza, in mod normal. contractarea testiculului. Acest reflex nu apare daca exista torsiune testiculara.
Daca diagnosticul este incert, parerea unui medic urolog trebuie ceruta imediat, pentru a evita compromiterea starii de sanatate a testiculului.
Testele medicale pot confirma diagnosticul sau pot ajuta la identificarea unei alte probleme. Aceste teste includ:
• Teste de urina si de sange pentru a verifica daca exista infectii;
• Ecografie testiculara pentru a evalua fluxul sanguin, deoarece scaderea fluxului sanguin reprezinta un semn al torsiunii testiculare;
• Examen IRM al testiculelor, ce implica injectarea unei mici cantitati de material radioactiv in sange pentru a detecta zonele cu flux sanguin redus.
• Chirurgia exploratorie poate fi necesara pentru a identifica daca simptomele sunt cauzate de torsiune testiculara sau de alta afectiune. Daca durerea a durat cateva ore si examenul fizic sugereaza torsiune testiculara, interventia chirurgicala poate fi efectuata fara alte teste suplimentare, pentru a preveni pierderea testiculului.
Torsiunea testiculara necesita, in mod normal, interventii chirurgicale de urgenta. Daca afectiunea este tratata in 4-6 ore, testiculul poate fi, de obicei, salvat, insa asteptarea mai lunga poate provoca leziuni permanente si poate afecta functia de reproducere.
In timpul interventiei chirurgicale, chirurgul va reface pozitia normala a cordonului spermatic pentru a restabili alimentarea cu sange. In unele cazuri, cordonul poate fi asezat manual, fara interventie chirurgicala, dar efectuarea operatiei poate preveni recidiva.
Operatia este simpla si minim invaziva. In mod normal, interventia se desfasoara sub anestezie generala si, de obicei, nu necesita internare de lunga durata in spital.
Cu cat tratamentul este instituit mai rapid, cu atat mai crescuta este rata de succes. Dupa 6 ore se pot produce leziuni de durata, iar dupa 12 ore exista riscul de 75% de a pierde testiculul afectat. Odata ce testiculul este mort, acesta trebuie eliminat pentru a preveni gangrena.
Dupa interventia chirurgicala, pacientul va trebuie sa evite activitatea intensa si activitatea sexuala timp de cateva saptamani.
Testiculele care se pot roti sau misca liber in scrot reprezinta o trasatura mostenita. Unii barbati au aceasta conditie, iar altii nu.
Singura modalitate de a preveni torsiunea testiculara, pentru un barbat cu aceasta conditie, este prin interventia chirurgicala de atasare a testiculelor de interiorul scrotului, astfel incat acestea sa nu se mai poata roti liber.
Daca se intervine rapid, testiculul poate fi salvat, insa daca tratamentul se amana cu 48 de ore, trebuie eliminat testiculul afectat (orhiectomie). Rareori, torsiunea testiculara apare bilateral, dar doar in 2% din cazuri.
Daca un testicul este indepartat, nu inseamna ca barbatul afectat nu mai poate avea copii. Testiculul ramas va produce sperma suficienta pentru concepere. In unele cazuri, testiculul ramas poate creste in dimensiuni pentru a compensa pierderea.
Trebuie retinut ca aceasta afectiune este grava si trebuie solicitata asistenta medicala de urgenta daca apar simptome caracteristice ei.