Cancerul apare atunci cand celulele anormale se multiplica necontrolat. Cancerul se poate dezvolta oriunde in organism, iar simptomele si tratamentul depind de tipul si localizarea acestuia. Exista diferite tipuri de cancer care pot afecta organele de reproducere feminine, inclusiv cancerul vulvar.
Cancerul vulvar afecteaza vulva sau organele genitale externe ale femeii. Organele genitale externe ale femeii includ vulva, labiile mari, labiile mici, vestibulul, clitorisul si glandele anexe Skene si Bartholin. Cancerul vulvar afecteaza in mod obisnuit labiile mari, dar pot fi afectate si alte structuri, pe masura ce cancerul progreseaza.
Acest tip de cancer se dezvolta de obicei incet. Deseori incepe ca o neoplazie vulvara intraepiteliala, care apare atunci cand celulele pielii sanatoase din jurul vulvei sufera modificari anormale. Fara tratament, celulele anormale se pot transforma in celule canceroase.
In stadiile incipiente, cancerul vulvei este, de cele mai multe ori, asimptomatic. Atunci cand simptomele apar, de obicei, cancerul este intr-un stadiu avansat. Aceste simptome pot sa includa:
• Sangerare anormala;
• Prurit in zona vulvei;
• Decolorari ale pielii;
• Durere la urinare;
• Durere si sensibilitate in zona vulvei;
• Masa tumorala sau leziuni la nivelul vulvei.
Daca aceste simptome sunt prezente, medicul trebuie informat imediat pentru recomandarea investigatiilor necesare in vederea stabilirii diagnosticului. Detectarea precoce si tratamentul imediat pot ajuta la oprirea progresiei cancerului si chiar la tratarea acestuia.
Desi cauza exacta a cancerului vulvar nu este pe deplin cunoscuta, exista anumiti factori de risc asociati cu aceasta afectiune. Acesti factori de risc includ:
- Varsta mai mare de 55 ani;
- Fumatul;
- Prezenta neoplaziei vulvare intraepiteliale;
- Infectia cu HIV;
- Infectia cu Virusul Papiloma Uman (HPV);
- Istoric de veruci sau condiloame genitale;
- Alte boli ale pielii ce afecteaza vulva, precum lichenul plan.
Pentru diagnosticarea cancerului vulvar, medicul trebuie sa efectueze un examen fizic pentru evaluarea vulvei. De asemenea, stilul de viata, istoricul medical personal si cel familial sunt elemente foarte importante in stabilirea diagnosticului.
De asemenea, pentru diagnosticare este nevoie de biopsie, acest lucru implicand prelevarea pentru analize a unor mostre mici de tesut din vulva. Procedura se poate face cu un anestezic local, care va amorti zona, facand astfel ca durerea sa nu fie simtita.
Daca rezultatele biopsiei confirma cancerul vulvar, atunci este necesara parerea unui medic specialist in ginecologie oncologica. Acest medic va revizui rezultatele biopsiilor si poate recomanda efectuarea mai multor teste pentru stadializarea cancerului.
Stadializarea ajuta medicul sa clasifice severitatea cancerului. Acest lucru permite stabilirea unui plan de tratament eficient. Factorii utilizati in stadializare includ localizarea tumorii primare, raspandirea cancerului in ganglionii limfatici din apropiere si dimensiunea si numarul tumorilor.
Stadiile cancerului vulvar pornesc de la stadiul 0 pana la 4. Cu cat stadiul este mai mare, cu atat este mai grav.
• Stadiul 0 se refera la cancerul depistat timpuriu, ce se limiteaza la suprafata pielii vulvei.
• Stadiul 1 este caracterizat prin afectarea vulvei sau maxim a perineului. Perineul este zona de piele dintre deschiderea vaginala si anus. In acest stadiu, tumora nu este raspandita la nivelul ganglionilor limfatici sau in alte zone ale corpului.
• Stadiul 2 de cancer este caracterizat prin extindere de la vulva la structurile din apropiere, cum ar fi portiunile inferioare ale uretrei, vaginului si anusului.
• Stadiul 3 este reprezentat de extinderea tumorii la ganglionii limfatici din apropiere;
• Stadiul 4A este caracterizat prin extinderea tumorii la nivelul ganglionilor limfatici sau in portiunile superioare ale uretrei sau vaginului. De asemenea, acest stadiu poate fi caracterizat si prin afectarea vezicii urinare, a rectului sau a osului pelvian.
• Stadiul 4B este caracterizat prin raspandirea cancerului in organele sau ganglionii limfatici de la distanta de tumora primara, adica metastazare.
Urmatoarele investigatii pot ajuta la stadializarea cancerului:
- Examinare pelvina, efectuata sub anestezie generala sau regionala. Prin aceasta metoda, medicul poate examina mult mai atent zona afectata;
- Scanare CT, cu rol in identificarea ganglionilor limfatici din zona inghinala ce au fost afectati;
- Scanare IRM, cu rol in detectarea tumorilor pelvine si a tumorilor care s-au raspandit in creier sau maduva spinarii;
- Citoscopie si proctoscopie, pentru a verifica daca vezica urinara si rectul au fost afectate de cancer.
Planul de tratament depinde de stadiul cancerului. Cu toate acestea, exista patru tipuri de tratamente standard:
Terapia cu laser
Terapia cu laser foloseste lumina de intensitate mare pentru a ucide celulele canceroase. Terapia cu laser tinde sa produca mai putine cicatrici si sangerari decat alte forme de tratament. De asemenea, aceasta metoda de tratament nu necesita internarea pe perioade lungi.
Chirurgia
Chirurgia reprezinta cea mai frecventa metoda de tratament a cancerului vulvar. Exista diferite tipuri de interventii chirurgicale ce pot fi efectuate pentru tratarea cancerului vulvei. Tipul de interventie chirurgicala depinde de stadiul cancerului si de starea generala a sanatatii pacientului.
Excizia locala se poate face atunci cand cancerul nu s-a raspandit in ganglionii limfatici sau in organele indepartate. Procedura implica indepartarea zonei afectate si o mica parte din tesutul sanatos ce o inconjoara. Ganglionii limfatici afectati, pot fi, de asemenea, eliminati.
Vulvectomia reprezinta o alta optiune chirurgicala. In timpul acestei interventii, chirurgul trebuie sa indeparteze intreaga vulva daca este vorba de vulvectomie radicala sau o portiune a vulvei daca este vorba de o vulvectomie partiala.
Exenteratia pelvina se foloseste in cazul cancerului vulvar avansat sau sever. In functie de locul in care s-a raspandit cancerul, chirurgul poate sa elimine vulva, colul uterin, vaginul, colonul descendent, rectul, vezica urinara, ovarele sau ganglionii limfatici.
Daca vezica urinara, rectul si colonul sunt indepartate, chirurgul trebuie sa realizeze o deschidere numita stoma, prin care urina si scaunul sa poata fi evacuate.
Radioterapia
Radioterapia utilizeaza radiatii cu energie inalta pentru a micsora tumorile si a distruge celulele canceroase. Radioterapia poate fi externa, in care sursa de radiatii se afla la distanta de celulele canceroase. In acest caz, radiatiile sunt emise de un dispozitiv.
In alte cazuri, radioterapia poate fi administrata intern prin introducerea in organism a unor materiale radioactive, ce se vor afla in contact direct cu tumora.
Chimioterapia
Chimioterapia reprezinta o forma agresiva de tratament. Chimioterapia utilizeaza medicamente chimice, cu rol in oprirea sau distrugerea celulelor canceroase.
Este optiunea de tratament preferata atunci cand cancerul se afla in stadii avansate si este raspandit si la alte organe. Chimioterapia foloseste medicamente care pot fi administrate pe cale orala sau intravenoasa.
Chimioterapia este o metoda de tratament care are multiple efecte adverse. Cu toate acestea, efectele adverse ale chimioterapiei confirma faptul ca tratamentul are efect.
Perspectiva pe termen lung depinde de stadiul si dimensiunea tumorii. Rata de supravietuire a pacientelor cu cancer vulvar este destul de mare atunci cand aceasta afectiune este diagnosticata si tratata din timp.
Rata relativa de supravietuire de minim 5 ani este de aproximativ 86% in cazul stadiului 1. In cazul in care cancerul a fost diagnosticat in stadii avansate, sansele de supravietuire scad drastic. Astfel, in cazul cancerelor in stadiul 4, rata de supravietuire de 5 ani scade la aproximativ 16%.
Ratele de supravietuire variaza in functie de:
• Stadiul cancerului;
• Tipul de tratament utilizat si eficacitatea acestuia;
• Varsta pacientei;
• Starea generala de sanatate.
Cancerul reprezinta o afectiune care poate fi invalidanta, atat din punct de vedere fizic, cat si psihic. Din acest motiv, tratarea cancerului si a efectelor sale trebuie efectuata de catre o echipa de specialisti din mai multe domenii.
Pacientii cu cancer pot dezvolta uneori stari depresive si anxietate, din acest motiv este recomandata consultarea unui psiholog.