Infarctul miocardic acut se caracterizeaza prin obstructia arterei coronare responsabila de irigarea unui anumit teritoriu coronarian, provocand leziuni la nivelul tesutului respectiv.
Infarctul miocardic este, de obicei, rezultatul unui blocaj in una sau mai multe dintre arterele coronare. Infarctul miocardic reprezinta o urgenta ce necesita asistenta medicala imediata, avand o rata mare de deces in absenta tratamentului de urgenta.
Simptomele clasice ale infarctului includ angina severa si dificultati de respiratie. Angina pectorala se refera la senzatia de disconfort din centrul toracelui, descrisa ca o senzatie de greutate, de presiune sau de „gheara”.
De asemenea, angina pectorala este caracterizata si prin durere, senzatie de arsura sau de amorteala, ce dureaza mai mult de 20minute si nu cedeaza la repaus sau administrarea de nitroglicerina sublingual. Cu toate acestea, simptomatologia poate varia, iar aceste simptome pot fi insotite si de urmatoarele:
Durere in piept, spate, maxilar, membre superioare;
• Dispnee, pana la apnee;
• Transpiratii reci;
• Greata;
• Varsaturi;
• Anxietate extrema;
• Senzatie de moarte iminenta;
• Tuse;
• Ameteala;
• Batai rapide sau neregulate ale inimii.
Este important de retinut faptul ca nu toate persoanele care sufera un infarct miocardic prezinta aceleasi simptome sau aceeasi severitate ale acestuia. Durerea toracica este cel mai frecvent simptom, atat in randul barbatilor, cat si al femeilor.
Persoanele de sex feminin sunt mai predispuse, decat barbatii, la dispnee, durere mandibulara, ameteli, greata si varsaturi. Multe femei cu infarct miocardic au semnalat faptul ca simptomele imitau tabloul clinic al gripei.
Infarctul miocardic acut este cauzat de blocarea sau ingustarea arterelor ce iriga muschiul inimii. Fluxul sanguin catre inima poate sa scada semnificativ sau sa fie intrerupt, acest lucru ducand la leziuni cardiace.
Mai multi factori pot duce la blocarea arterelor coronare si la aparitia infarctului miocardic. Din acesti factori fac parte:
Colesterolul rau (LDL)
Colesterolul rau, denumit si LDL (lipoproteine cu densitate scazuta), este una dintre principalele cauze ale blocarii arterelor. Colesterolul se poate lipi de peretii arterelor si poate forma placi de aterom, blocand fluxul sanguin.
De asemenea, trombocitele din sange, ce au rol in coagulare, se pot lipi de placa de aterom si se pot acumula in timp.
Grasimile saturate
Grasimile saturate pot, de asemenea, sa contribuie la acumularea placii de aterom in arterele coronare. Grasimile saturate se gasesc in special in carne si produse lactate.
Aceste grasimi pot duce la blocarea arteriala prin cresterea cantitatii de colesterol rau LDL din sange, dar si prin reducerea cantitatii de colesterol bun HDL.
Grasimile nesaturate
Un alt tip de grasimi ce contribuie la blocarea arterelor este reprezentat de grasimile trans sau grasimile hidrogenate. Aceste grasimi sunt, de obicei, produse in mod artificial si pot fi gasite intr-o varietate larga de alimente procesate.
Anumiti factori pot duce la cresterea riscului de aparitie al infarctului miocardic acut. Din acesti factori fac parte:
• Hipertensiunea arteriala;
• Valorile crescute ale colesterolului si trigliceridelor;
• Sedentarismul si obezitatea;
• Varsta inaintata;
• Sexul masculin;
• Consumul de alcool si droguri;
• Fumatul;
• Stresul;
• Nivelurile crescute de zahar din sange;
• Antecedente personale si familiale de infarct miocardic.
Diagnosticul de infarct miocardic se stabileste in primul rand pe baza simptomatolgiei, corelata cu investigatii specifice. In primul rand vor fi determinate valorile tensionale si frecventa cardiaca, urmate de efectuarea electrocardiogramei care arata teritoriul afectat, ecocardiografia si teste de laborator.
Testele de sange pot fi, de asemenea, folosite pentru a verifica valorile proteinelor asociate cu afectarea cardiaca, cum ar fi troponina.
Pot fi efectuate:
- teste de stres la efort, pentru a se observa cum raspunde inima in anumite situatii;
- angiografie si cateterism cardiac, pentru detectarea zonelor de blocaj din artere;
- ecocardiografie, ce poate ajuta la identificarea zonelor inimii unde este afectata contractilitatea sau a complicatiilor unui infarct miocardic
Infarctul miocardic reprezinta o urgenta medicala, astfel, de cele mai multe ori, tratamentul este inceput in unitatile de primire a urgentelor.
O procedura minim invaziva, numita angioplastie, poate fi utilizata pentru a debloca arterele care alimenteaza cu sange inima. In timpul acestei interventii, medicul va introduce un tub lung si subtire numit cateter prin artera pentru a ajunge la blocaj.
Apoi, un balon mic, atasat la cateter, se va umfla pentru a redeschide artera, permitand reluarea fluxului sanguin. O alta metoda de tratament este caracterizata prin plasarea la locul blocajului a unui tub mic, din plasa, numit stent. Stentul poate impiedica inchiderea arterei.
In unele cazuri, medicul poate efectua o operatie de bypass coronarian. Aceasta interventie presupune revascularizarea inimii, prin redirectionarea venelor si arterelor, astfel incat sangele sa poata ocoli blocajul.
Anumite medicamente pot fi, de asemenea, de ajutor pentru tratarea infarctului miocardic:
- medicamente antiplachetare, precum aspirina, sunt folosite pentru imbunatatirea fluxului sanguin prin vasele ingustate;
- medicatie trombolitica, folosita pentru dizolvarea cheagurilor de sange;
- anticoagulante;
- nitroglicerina, folosita pentru dilatarea vaselor de sange;
- beta-blocante, cu rol in scaderea tensiunii arteriale si relaxarea muschiului cardiac;
- inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei, cu rol in scaderea tensiunii arteriale si reducerea stresului cardiac.
Sansele de recuperare dupa infarctul miocardic depind de gravitatea afectarii cardiace si de rapiditatea cu care se primeste asistenta de urgenta.
Cu cat mai devreme este instituit tratamentul, cu atat prognosticul este mai favorabil. O deteriorare substantiala a miocardului poate duce la insuficienta cardiaca, acest lucru crescand riscul de a avea un nou infarct.
Exista mai multe metode prin care infarctul miocardic poate fi prevenit. O modalitate de reducere a riscului de aparitie al infarctului miocardic consta in urmarea unei diete sanatoase pentru inima.
Aceasta dieta ar trebui sa fie, in mare parte, compusa din cereale integrale, legume si fructe proaspete si proteine slabe.
De asemenea, este recomandata reducerea cantitatatilor de zahar, sare, grasimi saturate si nesaturate si colesterol din alimentatie. Acest lucru este foarte important, in special, pentru persoanele cu diabet zaharat, hipertensiune arteriala si valori ridicate ale colesterolului si trigliceridelor.
Exercitiile fizice regulate si evitarea sedentarismului pot imbunatati starea de sanatate a sistemului cardiovascular.
De asemenea, renuntarea la fumat poate reduce semnificativ riscul unui infarct miocardic si imbunatateste atat sanatatea cardiaca, cat si sanatatea pulmonara.
In cazul persoanelor cu afectiuni cardiovasculare, sunt indicate vizitele regulate la medic pentru monitorizare frecventa. Urmarea tratamentului indicat trebuie facuta in mod corect. Daca se urmeaza aceste recomandari, riscul de aparitie al infarctului miocardic scade considerabil.