Malaria reprezinta o boala infectioasa ce poate pune viata celui infectat in pericol. Este de obicei transmisa prin intepatura tantarului Anopheles. Tantarii infectati sunt purtatori ai parazitului Plasmodium, iar cand aceste insecte inteapa o persoana, elibereaza parazitul in sange.
Odata ce parazitii au ajuns in organismul gazda, acestia se indreapta spre ficat, unde se vor dezvolta pana la maturitate. Dupa cateva zile, parazitii maturi patrund in sange si incep sa infecteze celulele rosii, distrugandu-le. De la 48 pana la 72 de ore de la infectie, parazitii din sange incep sa se inmulteasca. Malaria se gaseste de obicei in zonele tropicale si subtropicale.
Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) afirma ca, in 2016 au fost estimate 216 milioane de cazuri de malarie in 91 de tari. Majoritatea cazurilor de malarie se dezvolta in cazul persoanelor care calatoresc in tari unde aceasta afectiune este mai frecventa.
Malaria poate sa apara daca un tantar infectat cu parazitul Plasmodium inteapa o persoana. Exista patru tipuri de paraziti ai malariei care pot infecta oamenii:
• Plasmodium vivax;
• Plasmodium ovale;
• Plasmodium malariae;
• Plasmodium falciparum.
Plasmodium falciparum cauzeaza o forma mai severa a bolii, iar cei care contracta aceasta forma de malarie au un risc mult mai mare de deces. O mama infectata poate, de asemenea, sa infecteze fatul la nastere. Acest tip de afectiune este cunoscut sub numele de malarie congenitala.
Malaria este transmisa prin sange, deci poate fi transmisa si prin:
• Transplant de organ;
• Transfuzie de sange;
• Utilizarea in comun a acelor sau seringilor.
Simptomele malariei apar de obicei in decursul a 10 zile pana la 4 saptamani de la infectarea cu parazitul. In unele cazuri, tabloul clinic poate sa nu apara chiar si timp de cateva luni.
Simptomele malariei pot fi clasificate in doua categorii principale: simptome usoare si simptome severe.
In cadrul malariei cu simptome usoare nu exista disfunctii ale organelor vitale. Aceste simptome se pot agrava devenind severe in cazul in care persoana afectata nu este tratata sau daca are o imunitate slaba. Deoarece simptomele se aseamana foarte bine cu cele ale gripei, malaria poate fi diagnosticata gresit, in zonele in care malaria este putin frecventa.
Simptomele usoare sunt caracterizate prin:
• Frison;
• Febra;
• Cefalee;
• Greata si varsaturi;
• Diaree;
• Transpiratii;
• Fatigabilitate (senzatie de oboseala).
In cazul malariei cu simptome severe, rezultatele clinice sau de laborator prezinta semne de disfunctie a organelor interne vitale.
Simptomele severe pot sa includa:
• Febra inalta;
• Frison;
• Dezorientare temporo-spatiala;
• Convulsii;
• Dispnee (dificultate in respiratie);
• Prezenta sangelui in scaun;
• Icter;
• Coma;
• Anemie.
Diagnosticul precoce al malariei este esential pentru recuperarea pacientului. Orice persoana care prezinta semne de malarie trebuie investigata imediat. Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) recomanda cu tarie confirmarea parazitului prin teste de laborator microscopice sau printr-un test rapid de diagnosticare, in functie de facilitatile disponibile.
Malaria este foarte usor de confundat cu alte afectiuni, de aceea, un test parazitologic este vital pentru identificarea si gestionarea bolii. Medicul trebuie sa fie informat daca exista intepaturi de insecte si despre eventuale calatorii in zone cu risc. In unele zonele endemice, cum ar fi Africa Subsahariana, o parte din populatie poate fi imuna la malarie. Ca rezultat, unii oameni poarta parazitii in sange, dar nu se imbolnavesc.
Malaria poate provoca o serie de complicatii ce pot pune in pericol viata gazdei. Aceste complicatii includ:
- Dilatarea vaselor de sange de la nivelul creierului sau malaria cerebrala;
- Acumulare de lichid in plamani ce cauzeaza dispnee sau edem pulmonar;
- Insuficienta renala, hepatica, splenica;
- Anemie din cauza distrugerii celulelor rosii din sange;
- Scaderea glicemiei.
Pentru a diagnostica malaria, medicul va analiza istoricul medical al pacientului si va efectua un examen fizic prin palparea abdomenului cu scopul de a observa daca anumite organe interne precum splina sau ficatul sunt marite sau prezinta un aspect anormal.
Analizele de sange trebuie efectuate pentru:
- Confirmarea sau infirmarea prezentei parazitului malariei;
- Ce tip de malarie este prezenta;
- Daca infectia este cauzata de un parazit care este rezistent la anumite tipuri de medicamente;
- Daca boala a provocat anemie;
- Daca afectiunea a afectat organele vitale.
Exista mai multe modalitati de prevenire a malariei. Din aceste modalitati fac parte:
• Calatorii trebuie sa se informeze cu privire la prezenta malariei in zona in care urmeaza sa calatoreasca;
• Achizitionarea medicametelor contra malariei trebuie facuta inainte de a pleca de acasa, pentru a evita riscul de a cumpara medicamente contrafacute;
• Femeile insarcinate, batranii sau copiii ar trebui sa evite zonele in care este prezenta malaria din cauza imunitatii scazute a acestora;
• Achizitionarea de insecticide, plase de protectie si imbracaminte corespunzatoare ce poate proteja impotriva tantarilor;
• Informarea cu privire la simptomatologia malariei.
Persoanele infectate cu malarie ce primesc tratament, de obicei, au un prognostic bun pe termen lung. Daca apar complicatii ca rezultat al malariei, progonsticul ar putea sa nu fie la fel de bun. Malaria cerebrala determina dilatarea vaselor de sange ale creierului si poate provoca leziuni cerebrale ireversibile. De asemenea, prognosticul pe termen lung pentru pacientii cu paraziti rezistenti la medicamentele antimalarice este nefavorabil.
La acesti pacienti exista un risc foarte mare de recidiva a bolii. Tratamentul instaurant precoce poate oferi un prognostic foarte bun, de aceea este indicata cererea parerii unui medic atunci cand apar simptomele ce pot incrimina prezenta malariei.