Holera reprezinta o boala infectioasa epidemica acuta. Se caracterizeaza prin diaree apoasa, pierdere extrema de lichide si electroliti si deshidratare severa. Aceasta boala poate fi fatala. Este cauzata de bacteria Vibrio cholerae (V. cholerae).
In ciuda faptului ca este usor de tratat, holera se estimeaza ca afecteaza intre trei si cinci milioane de persoane in fiecare an si provoaca peste 100.000 de decese la nivel mondial.
Din cauza deshidratarii severe, ratele de mortalitate sunt ridicate atunci cand nu este tratata, in special la copii si sugari. Moartea poate surveni la adultii infectati in cateva ore. Cei care se vindeca dezvolta o imunitate pe termen lung impotriva bacteriei Vibrio cholerae.
Holera, in prezent, este rara deoarece exista sisteme sanitare bine dezvoltate si conditii de viata. Cu toate acestea, se recomanda celor care calatoresc in Asia, Africa si in anumite parti ale Americii Latine se se protejeze impotriva holerei, avand in prealabil facute vaccinarile adecvate si sa consume numai apa fiarta sau din sticle sigilate, respectand regulile de igiena.
Cauza holerei este infectia cu V. cholerae, aceasta bacterie fiind descoperita in anul 1883.
Bacteriologul german, Robert Koch (1843-1910), a studiat boala in timpul unei epidemii din Egipt. Cu toate ca bacteriologul a gasit bacteria in intestinul celor morti de holera, acesta nu a reusit sa o izoleze sau sa infecteze alte animale cu aceasta.
Mai tarziu in acelasi an, Koch a plecat in India, unde a reusit sa izoleze bacteriile. El a descoperit ca acestea se inmulteau pe panza umeda si murdara sau in scaunele bolnavilor.
Bacteriile de holera traiesc in apa putin adanca si sarata sau pe crustacee microscopice. Ele pot exista si sub forma de colonii de biofilme ce acopera suprafata apei, a plantelor, a pietrelor, a cochiliilor sau a unor elemente asemanatoare.
Numai 1 din 20 de infectii cu holera este severa, iar un procent ridicat de persoane infectate nu prezinta simptome. Simptomele vor aparea dupa 12 ore, pana la 5 zile de la expunere, iar acestea pot varia de la o simptomatologie usoara la una severa.
Simptomele holerei includ:
• Volum mare de scaune diareice numite si „scaune de apa de orez”, deoarece semana cu apa care a fost folosita pentru a spala orezul;
• Varsaturi;
• Crampe musculare.
O persoana cu holera poate pierde rapid fluide, pana la 20 de litri pe zi, astfel incat poate sa apara o deshidratare severa.
Semnele deshidratarii:
- pliu lenes cutanat;
- ochi infundati in orbita;
- gura uscata;
- scaderea secretiei sudoripare;
- tahicardie;
- hipotensiune;
- vertij;
- pierdere rapida in greutate;
- soc.
Socul poate duce la prabusirea sistemului circulator. Este o afectiune ce pune viata pacientului in pericol si reprezinta o urgenta medicala. Copiii au, de obicei, aceleasi simptome ca adultii. De asemenea, copiii pot prezenta si urmatoarele simptome:
• Somnolenta severa;
• Febra;
• Convulsii;
• Coma.
V. cholerae poate patrunde in organism prin cavitatea bucala, prin intermediul alimentelor sau a apei contaminate cu deseuri umane din cauza conditiilor de igiena precara.
Aceasta bacterie poate patrunde in organim, de asemenea, prin intermediul fructelor de mare crude sau insuficient preparate termic, in special crustaceele, cum ar fi stridiile sau crabii.
Fructele si legumele nespalate inainte de consumare, irigate de surse de apa contaminate, reprezinta o alta sursa obisnuita de infectie.
Un medic poate suspecta infectia cu V. cholerae daca un pacient are diaree apoasa, varsaturi si deshidratare severa, mai ales daca a calatorit recent sau daca a consumat recent crustacee.
O proba de scaun va fi trimisa la laborator pentru testare insa, daca este suspectata holera, pacientul trebuie sa inceapa tratamentul inainte de venirea rezultatelor.
In mod normal, holera duce la moarte prin intermediul deshidratarii severe, de aceea, cel mai important tratament este rehidratarea pacientului oral sau intravenos. Hidratarea orala se realizeaza prin consumarea unor cantitati mari de apa cu saruri. Cazurile de deshidratare severa necesita inlocuirea hidratarii orale cu cea intravenoasa.
Un adult ce cantareste 70 de kilograme va avea nevoie de cel putin 7 litri de fluide intravenoase.
Antibioticele pot scurta durata bolii, dar specialistii nu recomanda utilizarea in masa a antibioticelor pentru holera, din cauza riscului tot mai mare de rezistenta bacteriana.
Medicamentele antidiareice nu sunt utilizate deoarece impiedica eliminarea bacteriei din corp. Cu o ingrijire si un tratament adecvat, rata mortalitatii ar trebui sa fie de aproximativ 1%.
Holera este adesea raspandita prin alimente si din cauza unei igiene deficitare. Unele masuri simple pot reduce riscul de contractare a holerei. Cand se calatoreste in zone in care boala este endemica, este important:
- sa se consume numai fructe foarte bine spalate;
- sa se evite salatele, pestele crud si legumele nefierte;
- se se asigure ca mancarea este bine preparata termic;
- se se asigure ca apa este imbuteliata sau fiarta inainte de consum;
- calatorii ar trebui sa se informeze cu privire la holera inainte de a vizita o tara in care aceasta boala este raspandita.
Oamenii trebuie sa solicite imediat asistenta medicala daca sufera de simptome precum crampe, varsaturi si diaree in timp ce se afla intr-o comunitate in care exista boala.
Vaccinul antiholeric
In prezent, exista trei vaccinuri antiholera recomandate de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS). Toate trei necesita doua doze pentru a oferi protectie completa.
Persoanele cele mai expuse riscului de a consuma alimente sau apa infectata cu V. cholerae sunt:
• Persoanele care lucreaza in domeniul asistentei medicale si trateaza pacientii cu holera;
• Cadrele medicale care se afla in focarele de holera;
• Persoanele care calatoresc in zone endemice si nu respecta regulile de igiena.
Epidemiile cu raspandire larga a holerei se produc adesea din cauza aprovizionarii cu apa contaminata cu deseuri umane si din cauza furnizorilor de alimente pe strada.
Urmatoarele persoane sunt, de asemenea, mai expuse unei reactii severe la V. cholerae decat altele:
• Persoanele cu aclorhidrie, o afectiune ce elimina acidul clorhidric din stomac;
• Persoanele cu grupa saguina 0;
• Persoanele care sufera de afectiuni cronice;
• Persoanele fara acces la servicii medicale.
Masurile eficiente de igiena pot contribui la reducerea riscului de infectare cu V. cholerae. Sistemele de canalizare moderne si tratarea apei au eliminat efectiv holera in majoritatea tarilor.
Este totusi o problema in tarile din Asia, America Latina, Africa, India si Orientul Mijlociu. Tarile afectate de razboi, saracie sau catastrofe naturale prezinta cel mai mare risc pentru aparitia unei epidemii de holera din cauza faptului ca aceste conditii tind sa forteze oamenii sa locuiasca in zone aglomerate, fara o igiena adecvata.