In general, psihoza inseamna o pierdere de contact cu realitatea si reprezinta mai degraba un simptom al mai multor boli mintale, decat o afectiune medicala de sine statatoare.
Psihoza este mai mult un simptom decat o boala. Psihoza este un termen medical folosit pentru a descrie starea mentala in care experientele senzoriale (perceptia) si gandirea sunt grav afectate, neavand baza in realitate.
Persoanele care sufera de un episod psihotic pot prezenta halucinatii si idei delirante de durata. Ele pot vedea sau auzi lucruri care nu exista in realitate.
Acest lucru poate fi incredibil de infricosator pentru persoana in cauza si, uneori, simptomele o pot determina sa se rataceasca si sa se raneasca sau sa raneasca alte persoane.
De cele mai multe ori, psihoza este asociata cu tulburari din spectrul schizofrenic si, desi exista si alte simptome, unul dintre criteriile definitorii pentru diagnosticarea schizofreniei este prezenta psihozei.
Semnele si simptomele comune ale psihozei sunt:
• Halucinatiile – sunt definite ca perceptii senzoriale in absenta unor stimuli externi - auzind, vazand sau simtind lucruri care nu exista;
• Idei delirante - credinte iluzorii, in special bazate pe frica sau suspiciune;
• Tulburari de gandire, vorbire sau comportament;
• Gandire dezordonata – un deranjament general al gandurilor constiente;
• Catatonia - lipsa de reactie;
• Dificultatea de concentrare.
In functie de cauza, psihoza poate sa apara rapid sau mai lent. Acelasi lucru se intampla si in cazul schizofreniei. Desi simptomele pot avea un debut lent si pot incepe cu o psihoza mai blanda, unele persoane pot prezenta o tranzitie rapida la psihoza daca opresc tratamentul cu medicamente.
Simptomele initiale ale psihozei pot fi:
• Sentimente de suspiciune;
• Anxietate generala;
• Perceptii distorsionate;
• Depresie;
• Tulburari de somn.
In cazul persoanelor care sufera de psihoza, halucinatiile pot afecta oricare dintre simturi (vazul, auzul, mirosul, gustul si simtul tactil), dar la aproximativ doua treimi dintre pacientii cu schizofrenie, halucinatiile afecteaza in mod special auzul si credinta ca unele lucruri sunt reale cand ele nu exista.
Iluziile bizare in timpul psihozei
Paranoia este o componenta comuna a tulburarilor psihotice.
Exemple de iluzii psihotice includ tipul paranoic - mai probabil sa fie asociat cu schizofrenia - si iluzii de grandomanie.
Idei delirante paranoide - acestea pot cauza persoanei cu psihoza sa fie suspicioasa in mod nejustificat fata de celelalte persoane sau organizatii.
Idei delirante de grandoare - credinta falsa, dar puternic sustinuta in a avea o putere sau autoritate speciala.
Medicii folosesc urmatoarele modalitati si teste pentru diagnosticarea psihozei:
Diagnosticul precoce
Diagnosticul precoce al psihozei poate imbunatati rezultatele pe termen lung. Pentru a creste sansele de depistare precoce, se recomanda sa fie luata in considerare cu atentie o persoana care:
• Este mai retrasa din punct de vedere social;
• Are rezultate mai slabe la scoala sau la locul de munca pe o perioada mai lunga de timp;
• Este mai tulburata sau agitata fara cauze clare.
Nu exista un test biologic pentru psihoza in sine si, daca se efectueaza teste de laborator, acestea sunt utilizate pentru a exclude alte probleme medicale care ar putea oferi o explicatie alternativa.
Psihoza este diagnosticata prin examen clinic si istoricul pacientului. Medicul examineaza pacientul si cere detalii despre simptome, experiente, ganduri si activitati zilnice. Mai mult, el cere informatii despre bolile psihiatrice din istoricul familial.
De asemenea, se verifica orice istoric de intoxicare cu medicamente, atat legale, cat si ilegale, printr-o mostra de urina. Odata ce psihoza este restransa la o cauza psihiatrica, exista criterii clar definite care trebuie indeplinite inainte de confirmarea diagnosticului.
Scanarea creierului
Testarea EEG (electroencefalografie) inregistreaza activitatea electrica a creierului si poate contribui la excluderea delirului, leziunii capului sau al epilepsiei ca posibile cauze ale simptomelor psihotice.
Cauzele exacte ale psihozei nu sunt inca bine intelese, dar ele pot implica:
Genetica - studiile arata ca schizofrenia si tulburarea bipolara pot imparti o cauza genetica comuna.
Modificarile creierului - modificari ale anumitor substante chimice se regasesc la persoanele care sufera de psihoza. Diverse cercetari au scos la iveala o cantitate mai redusa de materie cenusie in creierul persoanelor care au un istoric de tulburari psihotice, de unde se explica efectele procesarii gandurilor.
Hormonii - psihoza postpartum apare foarte curand dupa nastere. Nu sunt cunoscute cauzele exacte, dar s-a constat ca ar putea fi cauzata de schimbarile de la nivelurile hormonale, dar si de tulburarile de somn.
Medicamentele antipsihotice
Tratamentul cu medicamentele antipsihotice este cea mai des intalnita terapie pentru persoanele cu tulburare psihotica. Antipsihoticele sunt eficiente in reducerea simptomelor psihozei in tulburarile psihiatrice, precum schizofrenia, insa ele nu trateaza sau vindeca bolile psihotice care stau la baza acestora.
Fazele acute si de intretinere ale schizofreniei
Tratamentul antipsihotic al schizofreniei are doua faze - faza acuta, pentru a trata episoadele psihotice initiale, si o faza de intretinere a terapiei de reglare a simptomelor.
In timpul fazei acute este necesara internarea in spital. Uneori, se folosesc anumite substante sedative care relaxeaza pacientul, pentru a se asigura ca nu isi poate face rau singur.
In faza de intretinere, antipsihoticele ajuta la prevenirea altor episoade psihotice. Tratamentul schizofreniei pe toata durata vietii poate implica si alte interventii si sprijin, fiind foarte important rolul familiei in ingrijire.
De asemenea, psihoterapia poate fi foarte utila in tratarea simptomelor cognitive si reziduale ale schizofreniei si ale altor tulburari psihotice.
Schizofrenia - o tulburare grava de sanatate mintala care afecteaza modul in care cineva simte, gandeste si actioneaza.
• Tulburare schizoafectiva - o afectiune similara schizofreniei care include perioade de tulburari ale dispozitiei.
• Episod psihotic acut - simptomele psihotice dureaza cel putin o zi, dar nu mai mult de o luna. Se intampla frecvent ca raspuns la un eveniment de viata stresant.
• Tulburare deliranta - credinta puternica in ceva irational si adesea bizar, fara o baza reala. Simptomele dureaza o luna sau mai mult.
• Psihoza bipolara – existenta unei tulburari bipolare si ale unor episoade de psihoza.
• Depresia psihotica – cunoscuta si sub denumirea de tulburare depresiva majora cu trasaturi psihotice.
• Psihoza postpartum (numita si post-natala) - o forma severa de depresie postnatala.
Dr. Ovidiu Balaban-Popa
Medic rezident psihiatrie