Accidentul cerebral, fie el de orice tip, reprezinta un blocaj la nivelul unui vas de sange responsabil de conducerea fluxului sanguin catre creier. Atacul cerebral vascular are loc atunci cand este intrerupt partial sau total fluxul de sange catre creier din diverse cauze.
- hipertensiunea netratata;
- hipotensiunea;
- aterocleroza (depunere de grasime la nivelul vaselor de sange ce determina ingustarea treptata a calibrului vascular);
- diverse afectiuni ale valvelor cordului;
- probleme de coagulare a sangelui (cum ar fi hemofilia);
- infarct miocardic, fie acut, fie unul vechi;
- endocardita (o infectie localizata la nivelul valvelor inimii);
- diverse aritmii cardiace;
- neoplasme situate in zona gatului sau chiar cerebral;
- diverse traumatisme si sechele dupa accidente sau interventii chirurgicale.
Exista doua tipuri importante descrise in literatura de specialitate:
1. AVC ischemic - cauzat de un blocaj printr-un cheag de sange la nivelul creierului.
2. AVC hemoragic - cauzat de hipertensiune arteriala, ce produce o crestere presionala in peretele vasului de sange si provoaca ruperea acestuia, cu inundarea unui anumit teritoriu din creier.
In 80% dintre cazuri este vorba despre accidentele ischemice (ACI), numite si infarcte cerebrale, fiind cauzate de ocluzia unei artere printr-un cheag care se formeaza local pe peretii deteriorati ai vasului (ateroscleroza) sau care provin din teritoriul inimii (embolie).
In 20% dintre cazuri este vorba despre accidentele vasculare hemoragice (AHC), ce sunt cauzate in primul rand de hipertensiune, dar si date de unele tumori, traumatisme, anomalii vasculare, tratament anticoagulant, alcoolism, tulburari de coagulare etc.
Frecventa
In tarile dezvoltate se inregistreaza in ultimii 30 de ani o scadere cu 50% a acestei afectiuni datorita masurilor de preventie prin tratarea hipertensiunii in special, dar si a factorilor de risc.
Varsta medie de aparitie este de 70 ani, dar sunt cazuri intalnite si in jurul varstei de 45 ani cu o usoara predominata la sexul masculin.
In accidentele ischemice, debutul este brusc sau progresiv, cu tulburari neurologice de tipul hemiplegiei (paralizie la nivelul unei jumatati din corp), afazie (disparitia vorbirii) sau disparitia vederii pe jumatate de camp vizual, numita hemianopsie laterala omonima.
In accidentele vasculare hemoragice (AHC), semnele apar progresiv, uneori precedate de dureri de cap (cefalee) sau varsaturi, ducand uneori pana la coma si agravarea starii generale.
Trebuie retinut faptul ca indiferent de tipul accidentului vascular, semnele si simptomele nu trebuie ignorate, iar daca apar, trebuie sa cerem ajutor specializat si sa nu stam acasa cu gandul ca poate trece de la sine sau daca luam o pastile.
Alte semne si simptome importante sunt:
- cefalee instalata brusc fara o cauza stiuta;
- parestezii la nivelul fetei, a mainilor, frecvent pe o singura parte, dar nu se exclude faptul ca pot aparea si pe ambele parti;
- stara confuzionala instalata brusc;
- ameteli si intelegere dificila;
- scaderea brusca a vederii, fie pe o parte, fie bioculara;
- pierderea echilibrului si lipsa de coordonare;
- mersul este afectat si el, devenind greoi si uneori chiar imposibil fara sprijin.
Metoda FAST este una dintre cele mai importante metode de recunoastere a unui accident vascular cerebral si trebuie stiuta de toti, deoarece acest lucru poate face diferenta intre viata si moarte.
Pentru a intelege cat mai bine aceasta metoda trebuie sa stim ce semnifica fiecare litera si vom incepe prin a descrie litera “F” ce vine de la “face=fata” si pentru a ne da seama daca exista o asimetrie faciala instalata brusc, rugam persoana in cauza sa ne zambeasca.
Continuam sa descriem litera ”A”, ce provine de la “arms=brate”, iar pentru a vedea daca persoana suspecta de AVC are afectare, o rugam sa ridice ambele brate, urmarind in acelasi timp daca aceasta le poate ridica simultan.
Litera “S” provine de la “speech=vorbire” si, pentru a ne convinge ca persoana nu are afectat centrul vorbirii, o rugam sa ne rosteasca o mica propozitie.
Si ultima litera ce trebuie interpretata este “T”, ce vine de la “time=timp”, fiind legata de intervalul de timp in care a reactionat persoana suspecta de AVC.
Daca toate semnele de mai sus sunt prezente, trebuie anuntat cat mai repede serviciul de ambulanta, pentru ca pacientul sa fie transportat in siguranta la spital.
Cele mai utilizate investigatii sunt tomografia computerizata si RMN-ul, dar si angiografia cu substanta de contrast, in special la tineri pentru a vedea o eventuala malformatie vasculara.
De retinut faptul ca in cazul unui accident cerebral ischemic tranzitor, imaginile apar dupa cateva ore si semnele si simptomele se pot remite in 24-48 de ore.
Daca este vorba despre un accident vascular de tip hemoragic, atunci se poate observa zona inundata si se poate interveni chirurgical.
Evolutia difera foarte mult de tipul accidentului, iar daca este unul hemoragic, evolutia este una destul de greoaie si necesita timp deoarece sechelele sunt uneori irecuperabile.
In schimb, daca discutam de evolutia unui accident vascular ischemic, evolutia este una extrem de buna in primele 24-48 de ore, chiar si in 30 minute de la eveniment, recuperarea facandu-se mult mai rapid, sechelele fiind minime.
Exista insa si riscul de a se repeta in lunile sau anii urmatori un nou accident in cursul caruia semnele nu vor mai regresa. Acest risc de repetare este estimat la 25% in primii 5 ani de la accidentul initial.
Fiind o afectiune ce se poate agrava progresiv, riscul de aparitie a complicatiilor este inert, de aceea multi dintre ei fac convulsii, uneori apar stari comatoase ce duc treptat catre moarte cerebrala.
In cazul accidentului ischemic tranzitor, tratamentul vizeaza dizolvarea cheagului si, mai ales, evitarea extinderii sale si agravarii simptomelor. Medicamentele utilizate sunt din clasa antiagregantelor plachetare, anticoagulantelor si antihipertensivelor pentru a mentine o tensiune arteriala optima.
In cazul accidentului cerebral hemoragic, tratamentul este chirurgical, pentru a elibera cat de repede zona inundata din creier si a recupera cat mai multe functii, iar daca este vorba de o malformatie ce a dus la producerea accidentului, se cauta tratarea chirurgicala a malformatiei cerebrale.
In toate cazurile, ingrijirile initiale sunt esentiale, de la o alimentatie adecvata pana la aportul de lichide, toate joaca un rol important in recuperare. Daca exista dificultati la inghitire, aportul se va face parenteral cu perfuzii si neurotrofice.
Schimbarea pozitiei de pe o parte pe cealalta are rolul de a evita aparitia escarelor de decubit si evitarea pozitiilor vicioase ale membrelor afectate ce sunt in curs de recuperare.
Dupa fiecare faza, fie ea acuta sau postchirurgicala, recuperarea va fi incurajata printr-o reeducare efectuata de personal calificat si specializat (kinetoterapeuti, logopezi), in colaborare cu medicul curant, iar pentru ca rezultatele recuperarii sa fie de lunga durata, trebuie continuat si la domiciliu.
Preventie
Preventia tine de evitarea factorilor de risc declansatori ce tin de alimentatie, vicii, diabet zaharat, hipertensiune, hipercolesterolemie etc. Daca se mentine un echilibru minim intre toate si se initiaza un tratament corect antihipertensiv, riscul de a face un AVC scade semnificativ.