Balonarea este o tulburare gastrointestinala provocata de descompunerea alimentelor. Denumita si meteorism abdominal din cauza disconfortului resimtit, afectiunea este des intalnita atat la adulti, cat si la copii. Intre 16% si 30% dintre oameni experimenteaza balonarea in mod regulat.
Desi balonarea poate fi un simptom al unei afectiuni medicale grave, de obicei are cauze alimentare, principalii factori favorizanti fiind mesele imbelsugate, consumul de dulciuri, dar si stresul sau anumite tulburari de natura hormonala.
Broccoli, varza - sunt legume crucifere care contin rafinoza, un trizaharid care ramane nedigerat, astfel ca bacteriile intestinale il fermenteaza, producand gaze.
Leguminoasele - fasolea, lintea, soia si mazarea sunt alimente care determina formarea gazelor intestinale.
Lactatele - persoanele care sufera de intoleranta la lactoza se pot confrunta cu meteorism intestinal dupa consumul unei felii de branza sau a unui castron de cereale cu lapte. Organismul nu dispune de enzimele necesare pentru a descompune lactoza, astfel ca se formeaza gaze la nivelul tractului gastrointestinal.
Merele - fiind bogate in fibre, merele contin si fructoza si sorbitol, zaharuri care se gasesc in fructe pe care multe persoane nu le pot tolera. Rezultatul este umflarea abdomenului cu gaze.
Alimentele sarate - alimentele bogate in sodiu pot declansa retentia de lichide, care cauzeaza balonarea.
Castravetii - contin quercetina, un antioxidant flavonoid care ajuta la reducerea balonarii. Castravetii inhiba activitatea enzimelor pro-inflamatorii. Castravetii trebuie consumati cruzi, ca atare sau sub forma de fresh-uri.
Semintele de fenicul - unul dintre compusii feniculului relaxeaza spasmele intestinale, absorbind gazele si reducand astfel balonarea. Semintele de fenicul se pot adauga in aluatul de paine, in sosuri sau in mancaruri.
Ghimbirul - este un antiinflamator natural si un stimulent digestiv. Relaxeaza muschii din tractul digestiv, diminuand balonarea. De asemenea, contine o enzima care absoarbe proteinele, reducand astfel umflarea abdomenului. Aceasta radacinoasa poate fi consumata usor in salate sau in ceaiuri.
Ceai de menta si musetel - aceste plante au efect relaxant asupra muschilor abdominali, deoarece absorb gazele acumulate. Atat menta, cat si musetelul calmeaza stresul gastric, avand efect antiinflamator si antispastic.
Bananele - sunt bogate in proteine, la fel ca avocado, kiwi, portocale sau fistic. Impiedica retentia de lichide in organism prin reglarea nivelului de sodiu. Bananele au si fibre solubile, care pot ameliora sau preveni constipatia.
Nucsoara - calmeaza flatulenta si stimuleaza procesele digestive.
Orezul brun - un carbohidrat complex, orezul brun are nevoie de mult timp pentru a fi digerat, astfel ca ofera o senzatie indelungata de satietate. In plus, neutralizeaza hiperaciditatea provocata de sucurile gastrice.
Semintele de floarea-soarelui - sunt bogate in acid folic, in grasimi trans, vitamina E, seleniu si cupru si previn balonarea. Se consuma crude, fara sare, in cantitati reduse.
Painea graham - faina integrala, bogata in tarate in care se gasesc fibre, absoarbe sucul gastric in exces, stabilizeaza nivelul de zaharuri din sange si ofera o stare de satietate.