Multi oameni sunt confuzi cand vine vorba de diferentele dintre boala inflamatorie intestinala (IBD), boala Crohn si colita ulcerativa (UC). Explicatia scurta este ca IBD (boala inflamatorie intestinala)este termenul-umbrela pentru starea in care se afla boala Crohn si colita ulcerativa.
Dar exista, desigur, mult mai multe detalii de discutat. Atat Crohn, cat si UC sunt marcate de un raspuns anormal al sistemului imunitar al organismului si pot prezenta simptome comune. Cu toate acestea, exista si diferente importante. Aceste distinctii includ in primul rand localizarea maladiilor in tractul gastro-intestinal (GI) si modul in care fiecare boala raspunde la tratament. Intelegerea acestor caracteristici este esentiala pentru obtinerea unui diagnostic adecvat de la un gastroenterolog.
Boala inflamatorie intestinala (IBD) a fost rar intalnita inaintea imbunatatirii starii igienei si urbanizarii de la inceputul secolului al XX-lea. Astazi, este inca raspandita in principal in tari dezvoltate, cum ar fi Statele Unite. Ca si alte tulburari autoimune si alergice, se crede ca o lipsa de dezvoltare a rezistentei la germeni a contribuit partial la bolile cum ar fi IBD.
La persoanele cu IBD, sistemul imunitar confunda alimentele, bacteriile sau alte materiale din tractul gastrointestinal cu substante straine si raspunde prin trimiterea celulelor albe din sange in mucoasa intestinelor. Rezultatul atacului sistemului imunitar este inflamatia cronica. Cuvantul inflamatie provine din cuvantul grec pentru flacara. Inseamna literalmente "a fi pus pe foc".
Boala Crohn si colita ulcerativa sunt cele mai comune forme de boala inflamatorie intestinala. Adesea, termenii sunt interschimbabili. Cele mai frecvente IBD includ:
- colita microscopica;
- diverticuloza asociata cu colita;
- colita colagenoasa;
- colita limfocitica;
- boala lui Behcet.
IBD poate aparea la orice varsta. Majoritatea persoanelor cu IBD sunt diagnosticate inainte de varsta de 30 de ani, dar pot fi diagnosticate mai tarziu in viata. Este mai frecventa in:
- zonele urbane;
- oameni in clase socio-economice superioare;
- tari industrializate;
- climatul nordic;
- caucazieni, spre deosebire de cei cu piele inchisa la culoare si cei de origine asiatica;
- oameni care mananca diete bogate in grasimi.
In afara de factorii de mediu, se crede ca factorii genetici joaca un rol important in dezvoltarea bolii inflamatorii intestinale. Prin urmare, este considerat a fi o "tulburare complexa". Din pacate, in prezent nu exista niciun remediu pentru IBD. Aceasta este o boala de-a lungul vietii, cu perioade alternante de remisiune si de aparitie.
Tratamentele moderne, totusi, permit oamenilor sa traiasca o viata relativ normala si productiva. IBD nu trebuie confundat cu sindromul colonului iritabil (IBS – irritable bowel syndrome). IBS este o afectiune mult mai putin grava decat boala Crohn sau colita ulcerativa. Nu implica inflamatie si nu pare sa aiba o baza fiziologica.
Boala Crohn poate afecta orice parte a tractului gastrointestinal, de la gura pana la anus, desi cel mai adesea se gaseste la capatul intestinului subtire si la inceputul colonului (intestinul gros).
Simptomele bolii Crohn includ:
- persistenta diareei;
- durere abdominala si crampe;
- febra;
- sangerare rectala ocazionala;
- oboseala.
Spre deosebire de UC, boala Crohn nu se limiteaza la tractul gastrointestinal. Poate afecta si pielea, ochii, articulatiile si ficatul. Deoarece simptomele se agraveaza de obicei dupa o masa, persoanele cu Crohn vor suferi adesea pierderi in greutate din cauza evitarii alimentelor. Boala Crohn poate provoca blocaje ale intestinului din cauza cicatrizarilor si umflaturilor. Ulcerele din tractul intestinal se pot dezvolta in tracturi proprii, cunoscute sub numele de fistule. Boala Crohn poate, de asemenea, creste riscul cancerului de colon, motiv pentru care persoanele care traiesc cu aceasta afectiune trebuie sa efectueze colonoscopii regulate.
Medicatia este cea mai obisnuita metoda de a trata boala Crohn. Cele cinci tipuri de medicamente sunt:
- steroizi;
- antibiotice;
- imunomodulatori, cum ar fi azatioprina si 6-MP;
- aminosalicilatii, cum ar fi 5-ASA;
- terapie biologica.
Unele cazuri pot necesita operatie. Cu toate acestea, interventia chirurgicala nu va vindeca boala Crohn.
Spre deosebire de Crohn, colita ulceroasa este limitata la colon (intestinul gros) si afecteaza numai straturile superioare intr-o distributie uniforma. Simptomele colitei ulcerative includ:
- durere abdominala si crampe;
- diaree;
- scaune cu sange;
- tenesme (senzatia imperioasa de a defeca);
- oboseala;
- pierderea poftei de mancare;
- anemie din cauza pierderii de sange (numai in cazuri grave).
Simptomele UC pot varia, de asemenea, dupa tip. Potrivit Clinicii Mayo, exista cinci tipuri de UC in functie de localizarea anatomica:
- UC severa, o forma rara care afecteaza intregul colon si provoaca dificultati de alimentatie.
- Colita in partea stanga - acest tip afecteaza colonul si rectul descendent.
- Pancolita, ce afecteaza intregul colon si provoaca diaree sangeroasa persistenta.
- Proctosigmoiditita: aceasta afecteaza colonul si rectul inferior.
- Proctita ulcerativa, cea mai usoara forma care afecteaza numai rectul.
Cu exceptia terapiei biologice, tratamentele pentru UC sunt aceleasi ca si pentru Crohn. Spre deosebire de Crohn, totusi, cei mai multi oameni care traiesc cu UC nu vor avea nevoie niciodata de interventii chirurgicale. Copiii afectati pot sa nu se dezvolte sau sa creasca in mod corespunzator.
Timpurile de remisie tind sa fie mai lungi cu UC decat cu boala Crohn, iar complicatiile sunt mult mai putin frecvente. Cu toate acestea, atunci cand apar complicatii, pot fi severe. Netratata, colita ulcerativa poate duce la:
- perforatii ale colonului;
- cancer de colon;
- boli hepatice;
- osteoporoza;
- tromboze.
Nu exista nicio indoiala ca IBD poate scadea semnificativ calitatea vietii, considerand simptomele inconfortabile si vizitele frecvente la baie. IBD poate duce chiar la tesut cicatricial si leziuni permanente. Daca aveti simptome neobisnuite, este important sa apelati la un medic. Puteti fi trimis la un gastroenterolog pentru testarea IBD, cum ar fi o colonoscopie sau o scanare CT.
Diagnosticarea formei corecte a IBD va duce la terapii mai eficiente. Desi nu exista niciun remediu pentru nicio forma de IBD, tratamentul precoce si schimbarile stilului de viata pot ajuta la reducerea daunelor si a complicatiilor. Tratamentul va reduce, de asemenea, numarul simptomelor.