Fibromialgia este o afectiune cronica, ale carei cauze raman inca necunoscute. Este caracterizata prin durere difuza si permanenta la nivelul muschilor, ligamentelor si tendoanelor, fara ca acestea sa prezinte semne de leziune. Este prezenta la 2-4% din populatia generala, indeosebi la femei, cu un raport femei/barbati de 4-7/1.
Apare in special la varste cuprinse intre 30 si 50 de ani, dar poate fi intalnita si la copii.
Descrisa de doua secole, multa vreme existenta ei ca boala a fost pusa la indoiala, fiind asociata mai degraba cu tulburari psihice.
In 1990, Colegiul American de Reumatologie o defineste ca afectiune dureroasa musculoscheletica difuza si bilaterala aparuta de cel putin trei luni si asociata cu prezenta la examenul clinic a cel putin 11 puncte trigger (microzone de fibra musculara contractata, hipersensibila) musculotendinoase dureroase, din 18. OMS o incadreaza ca maladie de abia in 1992.
Astazi sunt propuse cateva ipoteze privind mecanismele fibromialgiei. Exista cercetari care arata existenta unor modificari biochimice si metabolice, precum scaderea nivelului serotoninei in creier, cresterea nivelului factorului de crestere neuronal si al substantei P (substante implicate in modularea durerii) s.a.
Aceste modificari produc o crestere a perceperii durerii la nivelul creierului, o adevarata sensibilitate a zonelor creierului care proceseaza durerea (talamus, nucleu caudat). Cu alte cuvinte, cei afectati percep ca durere stimuli obisnuiti, resimtindu-i cu mult mai intens pe cei nocivi.
Studii de imagistica cerebrala functionala arata o crestere a vascularizatiei centrilor durerii in timpul stimularii punctelor sensibile, care nu are legatura cu prezenta sau absenta depresiei.
Explicatiile psihologilor sunt si ele foarte interesante. O teorie pertinenta este asa-numitul „model al dereglarii”. In principiu, emotiile ar actiona asupra functiilor neurobiologice care le sunt asociate, putand antrena dereglarea lor.
Mai mult, traumele psihice ar lasa niste „amprente” neurologice distincte care influenteaza dezvoltarea circuitelor neuronale. O slabire a tratamentului cognitiv al emotiei ar provoca schimbari asupra sistemelor endocrin si neurovegetativ, ceea ce, pe termen lung, poate avea un impact asupra corpului.
In primul rand, prin numeroase vizite la multi medici pana ce diagnosticul este descoperit. Motivul cel mai important este durerea „din crestet pana in talpi”, in special la nivelul cefei, umerilor, omoplatilor, zonei lombare, soldurilor, dar si al genunchilor, gleznelor, talpilor, fetei si mainilor. In general este descrisa ca arsura, tensiune, junghi sau senzatie de umflatura.
Desi este permanenta, poate avea intensitati si localizari variabile in functie de momentul zilei sau efort. Pe de alta parte, examenul medical muscular, articular sau radiologic este intotdeauna normal.
In cazul pacientilor mai sever afectati, durerea poate fi invalidanta, perturband activitatile profesionale si casnice. O alta neplacere intalnita in mod obisnuit este oboseala cronica, foarte multi pacienti acuzand un somn neodihnitor, oboseala matinala, dificultati de adormire, treziri frecvente.
De multe ori spun ca sunt mai obositi dimineata decat seara, inainte de culcare. Studii electrofiziologice arata perturbari ale fazei a IV-a a somnului profund, cu invazie de unde alfa. Sunt anumiti cercetatori care considera ca alterarea calitatii somnului este o cauza a fibromialgiei, nu doar un simptom.
La aproximativ jumatate dintre pacienti apar senzatii de amorteli sau furnicaturi la nivelul extremitatilor, mai frecvent la cele superioare. Alterari ale dispozitiei si depresia sunt frecvente.
La mai bine de o treime dintre bolnavi apar alternari constipatie, diaree, balonari, crampe, in cadrul unui sindrom al colonului iritabil. Mai pot aparea durere pelviana si dismenoree.
Din punct de vedere psihologic, sunt prezente tulburari cognitive, legate de dezechilibrul unor neuromediatori in creier si al starii de alerta cauzata de durere. Sunt intalnite confuzia, tulburarile de memorie si atentie. Memoria de scurta durata pare a fi asemanatoare cu aceea a persoanelor cu douazeci de ani mai in varsta.
Durerea din fibromialgie este complexa, iar un medicament minune nu exista. Tratamentul este multidisciplinar si cuprinde: medicatie, terapie fizica si exercitiu, educatie si psihoterapie si trebuie individualizat pentru fiecare pacient.
Tratament medicamentos
Pentru diminuarea durerii se pot folosi medicamente din clasa analgeticelor si antiinflamatoarelor nesteroidiene, miorelaxante si antiepileptice (gabapentin, pregabalin). Cele mai eficiente par sa fie pregabalinul si tramadolul.
Pentru ameliorarea tulburarilor de somn, sunt folosite medicamente precum antidepresivele, anticonvulsivantele, hipnoticele nonbenzodiazepinice, agonistii de dopamina.
Sedativele care creeaza dependenta trebuie evitate, deoarece dupa o perioada devin ineficiente si pot agrava tulburarile de somn.
La pacientii la care durerea este localizata in special la nivelul punctelor de tensiune, o ameliorare de durata poate aparea dupa infiltratii cu anestezice locale (lidocalina 1%).
Tratament fizic si exercitiu fizic
Pentru diminuarea durerilor si pentru relaxare musculara pot fi folosite masajul, electroterapia, crioterapia sau termoterapia, dar rezultatele nu sunt de durata.
Exercitiul fizic este insa unul dintre cele mai bune remedii pentru scaderea durerilor, imbunatatirea starii de spirit si a functionalitatii. In mod deosebit sunt recomandate exercitiile de mobilitate, cele aerobice si cele de crestere a fortei musculare.
Antrenamentul poate incepe cu o incalzire usoara, cu exercitii de mobilitate si apoi de intindere a fiecarui grup muscular. Exercitiile aerobice trebuie sa fie la inceput mai putin intense, urmand sa creasca progresiv in intensitate. Ca sa fie eficiente, ar trebui facute de minim 3 ori pe saptamana.
Ideal ar fi sa se ajunga la o frecventa de 4-5 ori pe saptamana, timp de 20-30 de minute pe zi, nivel la care se poate ajunge dupa mai multe luni. Scopul este ca exercitiile sa se faca in siguranta, fara cresterea durerii.
Unii pacienti pot sa nu ajunga niciodata la un astfel de nivel. Ei trebuie incurajati sa lucreze la nivelul maxim fara sa-si sporeasca suferinta. Mediul acvatic ar fi cel mai potrivit pentru aceasta categorie.
Ajutor psihologic
Din punct de vedere psihologic, terapia cognitiv-comportamentala ajuta pacientul sa-si recunoasca si sa-si exprime emotiile, sa controleze stresul, sa aiba incredere in propriile abilitati, sa vada evenimentele dintr-o perspectiva luminoasa si constructiva.
Alimentatie
Din punct de vedere al dietei, sunt recomandate alimente bogate in triptofan, precum tofu, soia, susanul, inul, migdalele, fiind cunoscut faptul ca triptofanul este un precursor al serotoninei.
Ceaiurile si suplimentele nutritive pe baza de plante tonice sau sedative pot diminua oboseala si pot ameliora somnul. Evitarea cafelei, a alcoolului si a altor excitante este imperativa.
- Luati pauze in fiecare zi, respirati adanc si relaxati-va.
- Culcati-va si treziti-va la ore fixe, evitati somnul in timpul zilei.
- Nu va suprasolicitati in zilele bune, veti avea mai multe zile rele dupa aceea.
- Priviti inainte, concentrandu-va pe ce puteti face ca sa va simtiti mai bine, nu pe ce va provoaca durere.
- Gasiti un grup-suport.