Fibroadenomul mamar este o formatiune tumorala benigna intalnita la femeile fertile cu varsta cuprinsa intre 15-30 de ani. Aceasta tumora apare fie ca un nodul solitar localizat la unul dintre sani, fie pot fi mai multi noduli situati bilateral sau mai multi situati doar la unul dintre ei.
Mai este intalnita si la femeile insarcinate, dar si la femeile aflate la premenopauza, uneori si la cele care sunt in menopauza atunci cand sunt sub tratament hormonal de substitutie.
Nu se cunoaste exact o cauza principala care sa duca la aparitia lor, dar se presupune ca este influentat de nivelul crescut de estrogeni.
Simptomele fibroadenomului mamar sunt reduse deoarece sunt nedureroase si de aceea uneori sunt descoperite din intamplare fie la o autopalpare, fir in cadrul unui control de rutina, cum ar fi ecografia mamare sau mamografia.
Dimensiunea acestora poate varia de la 0,5mm la peste 20mm cand deja poate cauza o usoara sensatie de jena sub forma de intepatura si pot deveni durerosi inaintea menstruatiei.
Se resimt ca avand o forma rotunda, neteda, mobila fata de suprafata musculara a sanului, cu o consistenta usor indurata si pot fi situati in profunzimea sanului, unde se palpeaza mai greu sau superficiali, usor de depistat.
Diagnosticul in urma palparii si depistarii il stabileste medicul specialist dupa efectuarea unei mamografii in cazul femeilor de peste 40 de ani sau in urma unei ecografii mamare pentru persoanele sub varsta de 40 de ani, unde se afla si dimesiunile tumorii.
Un alt aspect important pentru evidentierea corecta a diagnosticului este si istoricul evolutiv al tumorii, unde datele furnizate de paciente sunt esentiale, mai ales privind modificarile survenite in ultima perioada, ce tin de forma si aspectul nodulului, dar si daca au existat sau nu scurgeri mamelonare.
In cazurile in care exista o suspiciune de diagnostic, iar tumora nu necesita extirpare se recomanda biopsia aspirativa cu ac fin, o investigatie usor invaziva, in timpul careia, cu ajutorul acului, se extrage o fina particica din nodul, pentru a fi trimisa spre examinarea histopatologica.
In urma diagnosticului se stabilesc pasii de urmarire si in cazurile mai avansate se initiaza un tratament. Daca ne referim la un nodul de mici dimensiuni sau mai multi noduli mici, atunci se vor urmari la 3 luni, respectiv 6 si 12 luni si, in cazul in care nu apar modificari, nu se intervine chirurgical.
Daca nodulul este de mari dimensiuni, atunci tratamentul este cel chirurgical, in care se practica excizia tumorii, pentru a impiedica evolutia sa.
Pentru fibroadenoamele care nu regreseaza sau nu-si modifica forma si consistenta pana la varsta de 35 de ani se prefera excizia chirurgicala.
De asemenea, la pacientele care au un istoric familial de cancer de san se prefera excizia, pentru a evita transformarea lor in cancer, din cauza riscului genetic asociat.
Exereza fibroadenomului presupune indepartarea tumorii cu limite largi de siguranta din tesutul sanatos fata de tumora, pentru a evita reaparitia altor noduli si cu o incizie periareolara pentru a pastra integritatea estetica.
Aceasta interventie numita si tumorectomie se efectueaza sub anestezie totala in cazul tumorilor mari si sub anestezie locala in cazul celor mici.
Postinterventional, pacienta va avea si un tub de dren, pentru a evita acumularea sangelui in exces la nivelul glandei mamare si pentru drenarea resturilor din timpul interventiei.
Va fi spitalizata intre 2-5 zile in functie de starea pacientei, apoi necesita ingrijirea plagii zilnice cu solutii locale antiseptice (betadina, rivanol) si suprimarea firelor de sutura la 5-7-10 zile de la interventie.
Dupa interventie, pacientele aflate la varsta fertila, care isi doresc sa ramana insarcinate, au indicatia de a ramane dupa o perioada de sase luni de la interventie pentru a trece efectul anesteziei si pentru a se reface tesutul. Beneficul unei sarcini dorite ar fi acela ca ar regla functiile hormonale si chiar ar stopa evolutia fibroadenoamelor.
Ca tratament alternativ ar fi abordarea unui stil de viata echilibrat prin reducerea aportului de cafea, o dieta saraca in grasimi si bogata in fibre vegetale, dar si aport suplimentar de acizi grasi Omega-3, vitamina C si vitamina E, care au rol antioxidant.
Se mai recomanda aplicarea unor comprese calde pe san in perioadele dismenoreice sau diverse remedii naturiste, cum ar fi foi de varza aplicate seara la culcare, acupunctura si homeopatia cu rol in reechilibrarea hormonala.
In ceea ce priveste evolutia, acestea pot creste de la luna la luna, ajungand si de dimensiunea oului de rata, pot deveni dureroase datorita compresiunii ce apare cu cresterea in volum, uneori pot cauza probleme si de ordin estetic, ce duc la deformarea sanului, mai ales in cazul femeilor cu sani de mici dimensiuni sau in situatii mai speciale se pot maligniza.
Complicatiile sunt rare si tin fie de compresiune, fie de evolutia postoperatorie unde ne referim la sangerari, durere sub forma de intepatura, infectii aparute la nivelul plagii etc.
Fiind o tumora de origine benigna, rolul esential in depistarea acesteia il are autopalparea, ce trebuie facuta lunar, de preferat in zilele 5-10 de la instalarea ciclului menstrual, in fata oglinzii si trebuie sa includa si palparea zonei axilare, pentru a depista o eventuala adenopatie axilara, cu rol important in evidentierea diagnosticului.
Pentru femeile aflate la menopauza nu conteaza ziua in care isi autoexamineaza sanii, ele isi pot alege orice zi doresc din luna si cu ajutorul celor 3 degete (aratator, mijlociu si inelar unite) se realizeaza miscari circulare de presiune cu varful degetelor pe toata suprafata sanului.
Nu trebuie neglijata nici areola mamara si nici mamelonul, care in anumite situatii isi pot modifica forma sau culoarea si pot oferi informatii importante.