Aproape toata lumea a avut dureri lombare la un moment dat. Zona lombara face conexiunea dintre partea de sus si cea de jos a coloanei vertebrale a corpului si suporta majoritatea greutatii corporale. Datorita acestor roluri, o persoana se poate ranii usor atunci când ridica greutati, se întinde dupa ceva sau se rasuceste, punând presiune pe zona lombara.
Vestea buna este ca majoritatea durerilor de spate dispar in cateva saptamani printr-o ingrijire minimala. Totusi, daca durerea nu dispare in doua saptamani, se va consulta medicul specialist.
Daca o persoana a suferit la un moment dat de dureri lombare este foarte probabil ca acestea sa reapara. Pentru a nu avea dureri de spate si pentru a evita reaparitia acestora este bine sa:
- existe o postura corecta in timpul mersului, in ortostatism sau in pozitie sezanda
- execute in mod regulat exercitii fizice.Persoana trebuie sa se plimbe, sa practice inotul sau sa utilizeze o bicicleta ergonomica. Inainte de efectuarea exercitiilor fizice trebuie sa se faca cateva exercitii de incalzire
- poarte incaltaminte comoda, cu toc jos si cu o buna aderenta
- doarma pe o parte si sa se foloseasca o saltea medie ca si fermitate
- NU ridice greutati prea mari. Cand este absolut necesara ridicarea unor obiecte grele, trebuie controlata foarte bine pozitia: se indoaie genunchii iar spatele se tine drept, obiectul ridicat trebuie tinut aproape de stomac si trebuie evitata executarea simultana a unor miscari de ridicare si rasucire
- controleze foarte bine greutatea corporala. Un om prea greu, in special cu depuneri de grasime in jurul taliei, pune o presiune suplimentara asupra spatelui.
- renunte la fumat – daca e cazul. Fumatul scade fluxul sangvin si previne vindecarea
Daca o persoana sta pentru perioade mari de timp in pozitie sezanda sau in picioare:
- trebuie controlata tot timpul pozitia corpului. Persoana trebuie sa stea drepta si cu umerii trasi in spate.
- trebuie sa foloseasca un scaun ce sustine foarte bine spatele
- trebuie sa ia pauze regulate in care sa se plimbe
Majoritatea durerilor de spate sunt determinate de o combinatie de factori cum ar fi suprasolicitarea sau fortarea sau ranirii muschilor sau ale ligamentelor ce sustin coloana vertebrala. Multi specialisti cred ca, in timp, suprasolicitarea cronica a muschilor poate duce la o debalansare generala a structurii coloanei vertebrale. Acest lucru determina o tensiune constanta la nivelul muschilor, ligamentelor, oaselor si a discurilor intervertebrale, ducand la o expunere mai mare a spatelui la raniri repetate.
Cauzele durerilor lombare tind sa fie relationate. De exemplu, dupa o problema musculara, este foarte posibil ca spatele sa fie folosit in mod diferit de cel uzual. Deoarece alte parti ale spatelui sunt folosite mai intens, sau se deplaseaza în miscari noi, cu care nu sunt obisnuite, pentru a inlocui muschiul afectat, aceste parti devin, la randul lor, expuse la raniri.
Cele mai frecvente cauze ale durerilor de spate sunt:
-intinderea muschilor, ligamentelor, a articulatiilor sacroiliace sau a coccisului. Aceasta poate fi rezultatul unei raniri bruste sau a suprasolicitarii
-presiunea asupra radacinilor nervilor din canalul vertebral. Presarea radacinilor nervoase poate fi data de o hernie de disc, cauzata de multe ori, de vibratii sau miscari repetate (ca în cazul mersului cu masina sau al activitatii sportive, sau când se ridica greutati într-o pozitie gresita) sau de o întindere brusca si puternica, sau de o presiune crescuta asupra zonei lombare.
-osteoartrita ce apare, de obicei, odata cu inaintarea in varsta
-spondiloliza si spondilolisteza, defecte ale vertebrelor ce determina o vertebra sa alunece peste alta fiind agravata de anumite activitati
-stenoza vertebrala sau subtierea canalului vertebral, ce se dezvolta odata cu vârsta
-deformarea coloanei vertebrale, inclusiv curbarea acesteia cum ar fi scolioza sau cifoza (daca nu sunt severe, acestea cauzeaza foarte rar simptome)
-Fracturi prin compresie, mai frecvent intalnite la femeile trecute de menopauza cu osteoporoza, sau dupa utilizarea corticosteroizilor pe termen lung. La o persoana cu osteoporoza, chiar si o presiune minima pe coloana vertebrala, cum ar fi cea determinata de un stranut, poate determina o fractura de compresie
-fracturi ale vertebrelor cauzate de o presiune puternica, cum ar fi cea cauzata de un accident de masina sau bicicleta, o lovitura directa asupra coloanei vertebrale, sau comprimarea acesteia.
Alte cauze ale durerii cervicale si lombare
Problemele cervicale mai putin obisnuite ce determina dureri lombare includ:
-spondilita anchilopoetica, care este o forma de inflamare a articulatiilor ce afecteaza cel mai des coloana vertebrala
-infectii bacteriene. Bacteriile sunt transportate, de obicei, catre coloana vertebrala prin intermediul fluxului sanguin de la o infectie produsa în alta parte a corpului sau ca urmare a administrarii de droguri intravenos. Bacteriile mai pot patrunde la nivelul coloanei vertebrale si direct în timpul unor interventii chirurgicale sau a unui tratament cu injectii, sau ca urmare a unei leziuni. Durerile de spate pot fi rezultatul unei infectii în oase (osteomielita) sau la nivel vertebral (cel mai des la nivel epidural, infectie epidurala)
-tumori la nivelul coloanei vertebrale sau metastaze ce apar la nivelul oaselor sau ligamentelor coloanei vertebrale sau la nivelul radacinilor nervilor spinali
-boala Paget ce determina cresteri anormale ale oaselor afectand, cel mai adesea, pelvisul, coloana vertebrala, cutia craniana, pieptul sau picioarele.
-boala Scheurmann, în care unul sau mai multe oase ale coloanei vertebrale (vertebrele) se pot deforma cuneiform. Aceast determina curbarea coloanei vertebrale (cifoza), cel mai frecvent în regiunea pieptului
Alte probleme medicale ce pot determina dureri similare cu durerile lombare, includ:
-boala pelvina inflamatorie
-anevrismul aortic
-ulcerul peptic
-afectiuni ale vezicii biliare
-pancreatita
-afectiuni ale tractului urinar, cum ar fi infectiile de tract urinar sau litiaza renala
-afectiuni ale prostatei
Starea mentala are, de asemenea, o influenta asupra nivelului de durere resimtit si mai ales daca aceasta devine cronica. Oamenii care sunt deprimati, stresati, nesatisfacuti de locul de munca pe care il au, sau cei care încearca sa obtina bani din asigurari în urma ranirilor au cea mai mare probabilitate de a acuza dureri lombare cronice.
Tipul, localizarea si severitatea simptomelor durerilor lombare depind de cauza ce le determina.
Simptomele unei luxatii sau a unei întinderi (la nivelul unui muschi, ligament sau a articulatiei sacroiliace) includ:
-spasme ale musculaturii, crampe si rigiditate
-durere, în principal la nivelul spatelui si al feselor. Durerea poate creste în intensitate sau se poate croniciza. Durerea apare, de obicei, în episoade. Durerile sunt agravate de transportul greutatilor sau de anumite miscari bruste si dispar prin repaus. Durerile cele mai severe dureaza 48 pâna la 72 de ore si pot fi urmate de zile sau saptamâni cu dureri mai putin severe. În aceasta perioada, spatele poate fi ranit din nou foarte usor.
Simptome ale presarii radacinilor nervilor includ, în general:
-durere la nivelul piciorului cauzata mai probabil de presarea unui nerv (nervul sciatic) decât de o problema musculara, daca se extinde sub nivelul genunchiului. In mod obisnuit, durerea poate începe de la nivelul sezutului si se extinde pe partea posterioara a piciorului pâna la glezna sau talpa piciorului. Acest tip de durere este cunoscuta sub denumirea de sciatica.
-durere ce apare brusc sau treptat. Poate fi o durere constanta sau poate sa apara si sa dispara. Este, de obicei, întepatoare, ca o arsura si se accentueaza la stranut sau tuse.
-durere provocata de statul pe scaun, statul prelungit in picioare sau miscari ce cauzeaza inclinarea coloanei vertebrale (flexie). Durerea dispare prin plimbari, stat jos si, respectiv, extensii ale spatelui
-probleme datorate nervilor, cum ar fi furnicaturi, amortiri sau slabiciuni la nivelul membrului inferior, a talpii piciorului, a gambei sau în ambele membre inferioare. Furnicaturile pot începe la nivelul feselor si sa se extinde catre glezna sau la talpa piciorului. Tulburarile de sensibilitate a membrelor inferioare impreuna cu incontinenta urinara sunt simptome ale sindromului de coada de cal (comprimarea radacinilor nervoase a ultimilor nervi rahidieni) ce necesita asistenta medicala imediata.
Simptome ale artritei includ, de obicei, dureri si întepenirea spatelui si în zona coapselor. Durerile cauzate de artrita apar gradual, se înrautatesc în timp si dureaza mai mult de 3-6 luni. Sunt, in general, mai puternice dimineata sau dupa o perioada mai lunga de repaus. Durerile slabesc cand persoana este in miscare. Simptomele cauzate de artrita si cele datorate leziunilor la nivelul spatelui sunt, adeseori, similare si, de multe ori, apar concomitent. Acestea pot include: durere intensa în zona afectata a coloanei vertebrale, durere ce creste treptat, este continua si poate fi ascutita sau surda.
Odihna la pat nu imbunatateste situatia ci chiar o poate inrautati (tumorile de la nivelul coloanei vertebrale cauzeaza dureri nocturne foarte des). Durerea poate dura mai mult de 2 sau 3 saptamani. Mai pot fi asociate: febra, sensibilitatea coloanei la atingere si la presiune, durere ce trezeste pacientul din somn.
Evolutia durerilor lombare depind atat de cauza care le produce cât si de modul cum sunt tratate. Majoritatea durerilor lombare dureaza mai putin de 3 luni. Odata ce o persoana a avut probleme cu spatele, este foarte probabil ca acestea sa reapara. Multi oameni ce s-au recuperat dupa un episod de dureri lombare vor avea un nou episod în maxim un an.
Majoritatea vor suferi din nou de dureri lombare în cursul vietii. Durerile cronice (pe termen lung) nu numai ca determina oboseala, iritabilitate si scaderea productivitatii persoanei afectate, dar pot determina si alte probleme. Durerea poate aparea si in alte zone ale corpului, daca acestea determina persoana sa-si modifice pozitia corpului.
Durerea poate produce, de asemenea, schimbari biochimice în organism ce tind sa „intretina” durerea. Fara tratament specializat, sindromul durerii cronice poate determina un handicap.
Durerile lombare sunt determinate, foarte des, de o combinatie de suprasolicitare, intindere sau ranire a muschilor si ligamentelor ce sustin coloana vertebrala. Mai rar, durerile pot fi determinate de o boala sau de o deformare a coloanei vertebrale.
Un factor de risc este un element ce creste sansele de a avea dureri lombare. Daca o persoana are mai multi factori de risc înseamna ca probabilitatea de a avea dureri lombare creste.
Factorii de risc ce cresc probabilitatea aparitiei durerilor lombare dar care nu pot fi controlati includ: vârsta mijlocie (riscul scade dupa 65 de ani), barbatii, istoric in familie de dureri lombare, existenta unei dureri lombare in trecut, sarcina - spatele femeii este solicitat foarte mult în timpul sarcinii, existenta în trecut a unei fracturi prin compresie a coloanei vertebrale, o interventie chirurgicala la nivelul coloanei vertebrale, probleme congenitale ale coloanei vertebrale.
Factorii de risc ce pot fi controlati prin schimbarea modului de viata sau prin tratament, includ: lipsa exercitiilor fizice regulate, persoana are un serviciu sau desfasoara alte activitati ce necesita perioade lungi de stat jos, ridicarea de obiecte grele, aplecari sau rasuciri frecvente, fumatorii sunt mult mai predispusi decat nefumatorii sa aiba dureri lombare, obezitatea, greutatea în exces, in special în jurul taliei, poate suprasolicita spatele, desi acest lucru nu a fost deplin demonstrat.
Dar, fiind supraponderal înseamna, de asemenea, si o conditie fizica slaba, cu muschi slabiti si flexibilitate mai mica, toate acestea pot duce la dureri lombare, pozitia corpului, un mers garbovit sau o pozitie ghemuita nu pot produce, singure, dureri lombare, dar în momentul în care spatele este ranit, pozitia corpului poate înrautati durerea, se crede ca stresul si alti factori emotionali joaca un rol important în durerile lombare, în special la cele cronice. Multi oameni îsi încordeaza muschii spatelui, inconstienti, atunci când sunt stresati.
Persoana afectata de dureri lombare trebuie sa astepte o zi, doua, înainte de a apela la doctor, pentru a vedea daca durerea nu dispare de la sine, asta in cazul in care nu exista semnele unei boli severe, o ranire sau un atac de cord asa cum sunt descrise in continuare.
Trebuie apelat imediat la serviciile de urgenta daca:
-persoana are dureri de spate cu dureri in piept. Se va apela întotdeauna serviciul de urgenta daca se suspecteaza un infarct miocardic, simptomele acestuia sunt: dureri în partea superioara a spatelui cu dureri în piept sau o jena ce se simte ca si cum ar fi produsa de o greutate mare ce apasa pe piept, insotite de transpiratie, taierea respiratiei, greata sau varsaturi. Durerea poate iradia de la piept catre spate, gat sau maxilar sau unul sau ambii umeri sau brate.
-ameteala sau senzatie de lesin
-puls marit sau neregulat
-febra
-persoana sufera o leziune severa a spatelui. Semne ale leziunilor coloanei vertebrale includ: pierderea controlului sfincterian, pierderea sensibilitatii la nivelul membrelor inferioare, stare de parestezii sau furnicaturi la nivelul feselor, a zonei genitale sau a picioarelor
De retinut!
Daca se suspecteaza o leziune la nivelul coloanei vertebrale persoana nu trebuie mutata, cu exceptia cazului în care acest lucru este necesar pentru evitarea unui pericol iminent, cum ar fi focul. Daca mutarea este necesara atunci capul, gatul si spatele trebuie sprijinite pe ceva si aliniate.
Majoritatea durerilor lombare nu necesita o vizita la doctor. În general, durerea scade în intensitate dupa 1 sau 2 zile de tratament la domiciliu. Daca durerea nu scade în intensitate dupa 1 sau 2 zile si persoana se afla în imposibilitatea de a-si desfasura activitatea zilnica, atunci se va consulta medicul. Daca durerile usoare pâna la moderate se mentin timp de cel putin 2 saptamâni de tratament la domiciliu va trebuii consultat un medic specialist.
Medicii specialisti recomandati
Personalul medical ce poate sa diagnosticheze cauza durerilor lombare si sa evalueze ranile de la nivelul spatelui includ:
-Medicul de familie
-Medicul internist
-Asistenta medicala
-Chirurgul ortoped
-Specialist in medicina de urgenta
In timpul investigatiilor sau a tratamentului este posibil ca pacientul sa fie consultat si de:
-medicul psihiatru
-kinetoterapeut
-psiholog
-neurochirurg
-medic reumatolog
Examinari initiale în cazul durerilor lombare
Medicul va face o anamneza a pacientului pentru a afla istoricul medical al acestuia, pentru a afla simptomele si tipul activitatilor fizice ce le desfasoara. Medicul va face apoi un examen fizic complet. Anamneza si examenul fizic îl vor ajuta pe medic sa excluda o serie de cauze importante ale durerilor lombare.
Medicul va intreba pacientul si despre cat este de stresat la munca sau acasa pentru a fi sigur ca pacientul nu este susceptibil pentru o afectiune cronica. Pentru majoritatea pacientilor doctorul va indica tratamentul chiar dupa testele initiale. Medicul va indica tratament ambulator si posibil fizioterapie. Daca pacientul are peste 50 de ani sau are anumite simptome specifice unei afectiuni medicul va recomanda mai multe examinari. Daca examenele initiale nu arata semne ale unei afectari severe, mai probabil pacientul nu va avea nevoie de teste imagistice.
Aceste teste sunt indicate daca pacientul are mai mult de 50 de ani, are probleme ale coloanei vertebrale congenitale (de la nastere), antecedentele medicale si examenul fizic releva semne ale unei afectiuni serioase cum ar fi: fracturi, tumori, infectii, sau leziuni severe ale nervilor, antecedente de orice tip de artrita la nivelul coloanei vertebrale, antecedente de utilizare a steroizilor sau alte droguri de mai mult timp sau durerile de spate nu s-au diminuat sau mai rau s-au inrautatit dupa 2 saptamani de tratament ambulator, daca are un istoric de episoade dureroase frecvente, daca medicul crede ca este necesara o interventie chirurgicala, daca leziunea a fost ca urmare a unui accident de munca si pacientul poate obtine o compensatie sau daca pacientul este implicat într-un procres în legatura cu leziunea suferita.
Testele imagistice ce pot fi facute în functie de ceea ce suspicioneaza medicul sunt urmatoarele:
-radiografie a coloanei vertebrale
-tomografie computerizata
-rezonanta magnetico-nucleara (RMN)
Exista o gama larga de tratamente pentru durerile lombare, tratamentul recomandat depinzând de cauza durerilor si de durata lor. Majoritatea oamenilor descopera ca durerile lombare se atenueaza sau chiar dispar pâna în câteva saptamâni. Sunt sanse foarte mari ca durerea sa dispara foarte repede cu un tratament de baza administrat acasa.
Tratamentul pentru durerile lombare acute
Majoritatea durerilor lombare acute scad în intensitate daca sunt urmariti urmatorii pasi:
-aplicarea de gheata timp de 15 – 20 de minute, de 3 sau 4 ori pe zi, sau pâna la o data pe ora. Dupa 2 sau 3 zile de aplicat gheata, se trece la aplicarea de caldura timp de 15 – 20 minute la fiecare 2 sau 3 ore. Aceasta se poate face printr-un dus fierbinte, aplicarea unei perne electrice sau chiar a unei sticle cu apa calda
-administrarea de medicamente împotriva durerii, daca este necesar, cum ar fi acetaminofenul sau medicamente ce reduc durerea, inflamatia cum ar fi ibuprofen, naproxen sau ketoprofen. Aceste medicamente sunt mai eficiente daca sunt administrate in mod regulat si nu doar când durerile sunt puternice.
-pentru o zi sau doua, la început, se recomanda odihna într-o pozitie confortabila. Se poate încerca asezarea pe o parte cu perna între picioare sau asezarea pe spate pe podea cu o perna sub genunchi. Totusi, nu se recomanda pastrarea pozitiei pentru o perioada lunga de timp. La fiecare 2 sau 3 ore se recomanda o plimbare scurta (10 pâna la 20 de minute) apoi din nou odihna, într-o alta pozitie confortabila.
-revenirea la activitatile normale cât mai curand posibil. Miscarea ajuta la mentinerea tonusului muscular. Repausul la pat pentru mai mult de una sau doua zile poate inrautati problema.
O optiune de tratament în cazul durerilor lombare acute consta intr-o terapie a coloanei vertebrale. Scopul acestei manevre este de a creste flexibilitatea articulatiilor de la nivelul spatelui. Studii noi sugereaza ca un program scurt de instruire în managementul durerii - ce învata pacientul cum sa-si desfasoare activitatea de zi cu zi, cum sa-si rezolve grijile legate de durerile lombare, sau sa depaseasca teama de durere poate fi, de asemenea, un bun tratament pentru durerile lombare.
Tratamentul durerilor lombare cronice
Durerile lombare cronice sunt dureri ce dureaza mai mult de 3 luni. Deoarece durerile lombare se mentin mai mult de 3 luni devine foarte important ca persoana afectata sa dezvolte abilitati de control a durerilor cronice evitând astfel sa intre într-un ciclu de insomnii, inactivitate, iritabilitate, depresie si durere. Durerile cronice necesita, destul de des, consiliere psihiatrica pe langa tratamentul medical deoarece durerea are un efect de uzura atât asupra corpului cât si a mintii. Persoana poate, de asemenea, sa participe la diverse programe specializate.
Cele mai de succes programe sunt, de obicei, cele care combina exercitiile fizice, activitatile ce dezvolta functiile organismului si tehnici de management al durerii. În functie de conditia pacientului, acesta poate sa se ocupe de durere prin continuarea masurilor de tratament la domiciliu combinate cu unul sau mai multe din urmatoarele tratamente:
-exercitii zilnice pentru întarirea musculaturii trunchiului, se poate consulta un fizioterapeut pentru exercitii specifice.
-medicamente prescrise pentru durere sau pentru relaxarea muschilor, pentru o perioada scurta de timp, pentru a înlatura durerea
-antidepresive triciclice pentru tratare durerii cronice, acest tip de medicatie nu trateaza doar depresia ci poate avea si un efect pozitiv asupra durerii cronice.
-injectii cu corticosteroizi sau anestezice pentru a reduce inflamarea si a bloca senzatia de durere
-alte terapii, printre care: aplicarea de gheata si/sau caldura, masaj terapeutic pentru alinarea spasmelor musculare, terapie cognitivo-comportamentala pentru controlarea durerii si a cauzelor care o produc, acupunctura, stimularea coloanei vertebrale, utilizata, uneori, în cazuri de dureri lombare cronice severe.
De retinut
Când se iau decizii cu privire la tratamentul ce va fi urmat, trebuie avut în vedere ca medicamentele ce au efecte pozitive la unii oameni nu ajuta în cazul altora. Va trebuii înstiintat doctorul daca medicamentul prescris nu îsi face efectul. Este posibil ca, în acest caz, doctorul sa recomande alte metode de control a durerii. Injectiile cu Botox la nivelul muschilor spatelui pentru durerile lombare cronice sunt un tratament experimental.
Interventia chirurgicala este foarte rar utilizata pentru tratarea durerilor lombare. In majoritatea cazurilor, cauza durerilor lombare nu poate fi îndepartata prin interventie chirurgicala. Majoritatea interventiilor chirurgicale la nivelul spatelui sunt pentru a trata hernia de disc. Totusi, majoritatea oamenilor cu hernie de disc nu necesita interventie chirurgicala. Aceasta este necesara în cazul în care un disc intervertebral cauzeaza durere puternica pe traiectul nervului sciatic.
Interventia chirurgicala ar putea fi luata în considerare în cazuri mai deosebite, cum ar fi:
-fractura de coloana vertebrala produsa prin leziune
-infectie a coloanei vertebrale, cum ar fi osteomielita sau un abces
-disc intervertebral „instabil”, cum ar fi spondiloliza sau spondilolisteza
-tumori la nivelul coloanei vertebrale
-stenoza vertebrala
Recuperarea dupa interventia chirurgicala
Un program de recuperare complet este foarte important dupa o operatie de coloana vertebrala. Pe masura ce se recâstiga flexibilitatea, se reface tonicitatea muschilor abdominali si ai spatelui si se creste rezistenta fizica, cresc sansele de succes ale tratamentului.
Daca persoana afectata nu poate sau nu este dispusa sa urmeze cu strictete un program de exercitii fizice dupa interventia chirurgicala, atunci nu e recomandat acest tratament.
Variante de interventii chirurgicale
Daca tratamentul nonchirugical nu a dat rezultate si doctorul recomanda luarea în considerare a interventiei chirurgicale, tipul interventiei recomandat depinde de cauza durerilor lombare si de experienta anterioara a medicului chirurg:
-interventia chirurgicala pentru hernia de disc înlatura partea ce preseaza coloana vertebrala sau o radacina nervoasa
-interventia chirurgicala pentru stenoza vertebrala (decompresia coloanei vertebrale cu sau fara alipirea vertebrelor) largeste canalul vertebral îngustat si înlatura presiunea de pe coloana vertebrala sau terminatiile nervoase
-fuziunea vertebrala (artrodeza) pentru spondilolisteza si alte boli cu disc intervertebral „instabil”, alipeste vertebrele pentru a elimina presiunea pe coloana vertebrala sau o radacina nervoasa
-interventie chirurgicala pentru o tumora la nivelul coloanei vertebrale ce include îndepartarea tumorii si stabilizarea acesteia, cu sau fara fuziune vertebrala
-interventia chirurgicala pentru o infectie inclusiv debridarea cu sau fara fuziune vertebrala, sau drenarea abcesului
-operatia pentru înlocuirea unui disc vertebral ce a fost distrus de o boala degenerativa cu un disc artificial, aceasta interventie chirurgicala se face doar pentru pacienti atent selectionati si poate fi facuta doar de chirurgi cu pregatire speciala.
De retinut
Interventiile chirurgicale la nivelul spatelui nu sunt întotdeauna un succes. In functie de starea fiecarui pacient, este posibil ca durerile lombare sa ramana si dupa intereventie.
Daca se pune problema unei interventii chirurgicale, este bine ca pacientul sa obtina cat mai multe informatii despre rezultatele operatiei si sa se gândeasca bine daca are vointa necesara pentru a participa într-un program de recuperare fizica dupa operatie. Este foarte bine sa se consulte si un alt medic înainte de a lua o decizie cu privire la operatie.