Ulcerul gastroduodenal este o leziune situata la nivelul peretelui stomacului sau al duodenului, ce nu are tendinta de a se vindeca spontan. Daca nu este depistata la timp si tratata corespunzator, aceasta afectiune poate avansa, putand determina complicatii.
Se disting mai multe tipuri de ulcere: ulcerul gastroduodenal acut, cauzat cel mai frecvent de ingestia medicamentelor gastrotoxice (antiinflamatoarele), dar si de alti factori, cum ar fi: alcoolul, fumatul, alimente afumate, condimentate, gastrite netratate etc.
In cazul ulcerului gastroduodenal cronic, pe langa factorii incriminati in cadrul afectiunii acute se mai adauga si infectia cu Helicobacter pylori, un germen localizat la nivelul stomacului, foarte rezistent la aciditatea sucului gastric, care poate determina in timp leziuni ulcerative.
Tratamentul infectiei cu Helicobacter pylori include doua tipuri de antibiotice administrate concomitent, la care se adauga un medicament antisecretor pentru a reduce nivelul de aciditate a sucului gastric.
Mai mult de 10% din populatie este afectata de un tip de ulcer, fie el gastric sau duodenal, insa cel mai frecvent este cel duodenal, care are avantajul de a nu determina leziuni maligne. De asemenea, ulcerul gastric este precursorul cancerului gastric.
Varsta medie de aparitie este cuprinsa intre 20-30 de ani pentru ulcerul duodenal si 30-50 de ani pentru cel gastric, cu o frecventa mai mare la sexul masculin, insa nu este exclus sa apara si la persoane mai tinere, cu un regim de viata haotic si care consuma medicamente toxice asociate cu un regim alimentar necorespunzator.
Semnul tipic este durerea localizata la nivelul stomacului, avand caracter de crampa care survine la 2-3 ore dupa masa si care poate fi calmata de alimente si medicamente antiacide. Uneori, durerile au periodicitate sezoniera si apar in cursul toamnei sau al primaverii.
Mai pot aparea si in cursul noptii, fiind insotite de o foame dureroasa in prealabil, iar dupa ingestia de alimente antiacide, durerea se diminueaza treptat, ca apoi sa reapara la cateva ore.
Senzatia de arsura retrosternala (pirozis) este un alt semn frecvent intalnit, avand un caracter ritmic, fiind insotita de eructatii acide, gust acru sau amar in gura.
Varsaturile apar de obicei postprandial, precoce sau tardiv, ele fiind determinate de mese copioase sau de la abaterile dietetice, de consumul de bauturi alcoolice sau de anumite medicamente interzise.
Apare treptat si scaderea in greutate, insotita de fatigabilitate (slabiciune generalizata), datorata fie varsaturilor, fie incapacitatii de a manca de frica sa nu verse sau sa reapara durerea.
Dupa examenul obiectiv si relatarile pacientului se vor incepe investigatiile necesare pentru confirmarea diagnosticului si initierea tratamentului.
Se vor efectua analize uzuale de sange pentru a observa daca pacientul este anemic, daca probele hepatice sunt modificate sau cele inflamatorii au suferit modificari semnificative.
Ulterior se continua cu investigatii pentru depistarea infectiei cu Helicobacter pylori si se vor face atat teste de sange pentru depistarea antigenului, cat si teste din materiile fecale.
Daca aceste analize sunt insuficiente, se va efectua o endoscopie digestiva superioara, prin introducerea unui tub care ajunge pana la duoden si care ofera imagini reale prin intermediul sistemului optic.
Endoscopia ofera informatii utile in ceea ce priveste tipul leziunii, localizarea si gradul de modificare, putandu-se preleva inclusiv mici probe de la nivelul leziunii.
Testul pentru depistarea hemoragiilor oculte din scaun este util pentru a observa pierderea sangelui in situatiile in care pacientul nu sesizeaza acest lucru cu ochiul liber.
Vindecarea ulcerului gastroduodenal este asigurata de eliminarea germenului incriminat, prin tratament standardizat, ce dureaza 7-10 sau chiar 14 zile, in functie de rezistenta germenului la tratament si de evolutia simptomatologiei pacientului.
Daca tratamentul este administrat corect si se mentine regimul igieno-dietetic impus de catre medicul specialist, vindecarea se poate realiza in 1-3 saptamani fara probleme.
In caz contrar apar complicatii precum hemoragiile, ce se pot manifesta prin hematemeza (varsaturi insotite de sange) sau melena (scaun cu sange) si perforatia ce se manifesta printr-o durere cu caracter de junghi si contractura peretelui abdominal (“abdomen de lemn”), ambele complicatii fiind urgente chirurgicale.
Diagnosticul diferential cu alte afectiuni:
1. Gastrita cronica - durerea nu este periodica, nici nu are caracter sezonier.
2. Colecistita cronica prezenta in mare parte la femei, durerea fiind declansata de alimente colecistokinetice (oua, smantana, maioneza etc.)
3. Duodenita este o afectiune ce poate insoti ulcerul duodenal si in care bolnavii prezinta o hipersecretie acida si simptome asemanatoare cu cele din ulcer.
4. Cancerul gastric care apare dupa varsta de 50 de ani, durerile avand caracter continuu, cu o evolutie mai agresiva si probe de laborator modificate.
5. Sindromul Zollinger-Elison este o tumora pancreatica ce secreta un hormon numit gastrina, ce are rolul de a stimula secretia gastrica acida si de a determina simptome caracteristice precum: diaree, dureri epigastrice etc.
Pentru a preveni aceasta afectiune tot mai des intalnita in zilele noastre este util ca fiecare medic de familie sa prescrie la analizele realizate anual si testul pentru depistarea infectiei cu Helicobacter pylori.
In cazul in care testul este pozitiv se initiaza imediat tratamentul corespunzator pentru eradicarea germenului patogen, cu repetarea testului dupa finalizarea tratamentului pentru a fi siguri ca germenul a fost eradicat.
Daca unul din membrii familiei a fost diagnosticat cu infectia cu Helicobacter pylori, este recomandat ca si ceilalti sa efectueze analizele pentru depistarea germenului deoarece sansele de contaminare sunt destul de mari.
Un alt rol important in preventia si educatia medicala il are si farmacistul, care ar trebui sa explice pacientilor cand se administreaza antiinflamatoarele pentru a nu fi atat de gastrotoxice.
De asemenea, inainte de eliberarea comprimatelor de aspirina, acesta ar trebui sa intrebe pacientii daca sufera de o patologie digestiva, pentru a preveni agravarea leziunilor ulcerative deja existente sau al celor nestiute de multi dintre oameni.