Tractul urinar este format din rinichi, uretere, vezica urinara si uretra. Infectia urinara este provocata de agenti patogeni precum bacterii, paraziti si fungi, care de regula se localizeaza in tractul urinar.
Uretrita reprezinta o infectie uretrala, cistita inseamna o infectie a vezicii urinare, iar in cazul in care pacientul este diagnosticat cu pielonefrita, atunci infectia este localizata la rinichi. Cistita, cum este numita in popor infectia urinara, are ca principale simptome urinarile frecvente insotite de usturime si durere la urinare. Afectiunea este mai des intalnita la femei decat la barbati.
Factorii determinanti ai infectiei urinare sunt reprezentati de enterobacterii (Escherichia Coli, Klebsiella, Proteus) si, mai rar, de virusuri sau fungi. Cu toate acestea, exista si anumite ciuperci care pot infecta tractul urinar, cauzand astfel aparitia vaginitei. Candida este organismul cel mai susceptibil de a provoca infectii ale tractului urinar (candidoza).
Ciupercile si bacteriile pot infecta rinichii in acelasi timp. Totodata, vinovati de aparitia infectiilor urinare pot fi si anumiti germeni anaerobi, Chlamydia trachomatis sau bacilul Koch. Cert este insa ca in 90% dintre cazuri bacteria implicata in infectiile urinare este Escherichia Coli, microb care de regula se afla in mod normal la nivelul colonului si anusului. De asemenea, infectiile urinare se pot dezvolta dupa o baie in piscina sau la bazin, daca apa este infectata sau a fost tratata cu solutii puternice, cu scopul de igienizare si dezinfectare.
Totodata, trebuie sa acordam o atentie deosebita toaletelor publice, intrucat aici se pot gasi bacterii precum stafilococul auriu sau E. Coli, iar daca acestea ajung in organism pot cauza infectii urinare. Inclusiv pacientii diagnosticati cu litiaza renala (pietre la rinichi) prezinta un risc crescut de a dezvolta infectii urinare repetate, deoarece, in cazul acestora, este limitata capacitatea organismului de a elimina urina.
Alimentatia necorespunzatoare, care are la baza un deficit de vitamina A, C sau E, dar si un nivel scazut al magneziului, seleniului, fierului sau zincului duc la slabirea sistemului imunitar si, implicit, la un risc crescut de aparitie a infectiilor urinare.
Simptomele infectiilor urinare joase: uretrita si cistita
• Prezenta durerii la urinare,
• Usoara durere in partea de jos a abdomenului,
• Nevoia continua de a urina,
• Urina are un miros urat,
• Prezenta febrei,
• Greata insotita de varsaturi.
Simptomele infectiilor urinare superioare: pielonefrite
• Febra peste 38 de grade Celsius,
• Stari de voma,
• Dureri puternice de spate.
De regula, tratamentul unei infectii urinare presupune administrarea unui tratament cu antibiotice, pe care medicul il va prescrie dupa efectuarea analizelor specifice, a antibiogramei.
Pentru a evita repetarea infectiilor urinare este foarte importanta efectuarea uroculturii inainte de inceperea tratamentului, iar dupa tratamentul cu antibiotice - care trebuie sa dureze minimum 7 zile - se efectueaza din nou o urocultura, pentru a stabili eficienta tratamentului.
Exista cateva lucruri pe care le puteti incerca pentru a preveni aparitia unei infectii ale tractului urinar (ITU) sau pentru a prevenii revenirea acesteia.
De facut:
-stergeti din fata in spate cand mergeti la toaleta
-pastrati zona genitala curata si uscata
-bea multe lichide, in special apa – astfel incat sa urinezi in mod regulat in timpul zilei si sa nu simti sete
-spalati pielea din jurul vaginului cu apa inainte si dupa sex
-urinati cat mai curand posibil dupa sex
-schimbati prompt scutecele sau tampoanele pentru incontinenta daca sunt murdare
De evitat:
-nu folositi sapun parfumat
-nu va tineti urina daca simtiti nevoia de a merge la toaleta
-nu va grabiti cand mergeti sa urinati - incercati sa va goliti complet vezica urinara
-nu purtati lenjerie sintetica stramta, cum ar fi nailon
-nu beti multe bauturi alcoolice, deoarece acestea va pot irita vezica urinara
-nu consumati multe alimente sau bauturi dulci, deoarece acestea pot incuraja dezvoltarea bacteriilor
-nu folositi prezervative sau o diafragma sau un capac cu lubrifiant spermicid pe ele - incercati lubrifiant non-spermicid sau un alt tip de contraceptie
Alte modalitati de a preveni revenirea unor ITU
Daca continuati sa faceti o infectie a vezicii urinare (cistita), exista cateva dovezi ca ar putea fi util sa luati:
-D-manoza – un zahar pe care il puteti cumpara sub forma de pudra sau tablete pentru a le lua in fiecare zi
-Produse cu afine – disponibile sub forma de suc, tablete sau capsule pentru a lua in fiecare zi
-Discutati cu medicul dumneavoastra inainte de a lua oricare dintre acestea in timpul sarcinii.
-Fiti constienti de faptul ca produsele D-manoza si merisor pot contine mult zahar.
-Daca luati warfarina, ar trebui sa evitati produsele cu afine.
O ITU se dezvolta atunci cand microbii intra in tractul urinar si provoaca infectii. Bacteriile sunt cea mai frecventa cauza a infectiilor urinare, desi ciupercile rareori pot infecta si tractul urinar.
Bacteriile E. coli, care traiesc in intestin, cauzeaza majoritatea infectiilor urinare. Anatomia feminina contribuie la cresterea probabilitatii femeilor de a contracta o ITU. Uretra femeii este mai scurta decat cea a barbatului, permitand bacteriilor un acces mai bun la vezica urinara. Orificiul uretral al unei femei este, de asemenea, aproape de sursele de bacterii din anus si vagin. Activitatea sexuala poate muta bacteriile catre orificiul uretral.
A avea bacterii in vezica nu inseamna intotdeauna ca exista o infectie. La fel ca si intestinul, vezica urinara are bacterii si alte microorganisme care ajuta la mentinerea acesteia sanatoasa si la functionarea corecta.
Unele forme de contraceptie cresc, de asemenea, riscul de ITU. Spermicidele pot provoca iritatii ale pielii care permit invadarea bacteriilor. Diafragmele pot incetini fluxul urinar, incurajand bacteriile sa se inmulteasca. Prezervativele nelubrifiate sau prezervativele spermicide pot provoca iritatii, care pot ajuta bacteriile sa se dezvolte