Constipatia este caracterizata prin defecatii rare sau dificile si scaune tari sau uscate la intervale de 3-4 zile in decursul unei saptamani.
Adesea, scaunele tari sunt rezultatul absorbtiei in exces a apei in intestine, fiind datorata contractiei prea lente a muschiului colonului si din aceste motive se recomanda sa se consume o cantitate de minim 2 litri de apa pe zi.
Frecventa defecatiilor la oameni variaza in functie de fiecare persoana in parte, dar si de alimentatie sau cat de rapid are loc digestia.
Acestea pot varia de la trei scaune pe zi pana la trei pe saptamana, iar in general mai putin de trei defecatii pe saptamana indica o constipatie ce poate aparea la orice varsta, inclusiv la femeile insarcinate.
O informatie eronata, intalnita frecvent despre constipatie, o reprezinta faptul ca este necesara o defecatie in fiecare zi. Contrar parerilor obisnuite, frecventa este mai putin importanta decat gradul de disconfort asociat cu defecatia sau absenta necesitatii de a avea una.
De constipatie sunt legati mai multi factori, excluzand cazurile asociate unor boli specifice, majoritatea cauzelor obisnuite ale constipatiei contin componenta ereditara, lipsa miscarii, anumite tipuri de medicamente, stresul emotional, o dieta saraca in fibre si un consum scazut de apa.
Obiceiurile proaste privind defecatia, cum ar fi ignorarea nevoii de defecatie, fac si ele parte din factorii declasantori. Utilizarea in exces a clismelor, a supozitoarelor cu glicerina sau a laxativelor sub orice forma poate influenta in timp capacitatea de contractare a colonului si pot crea dependenta.
O alta cauza a constipatiei ce trebuie luata in seama este existenta unei parazitoze intestinale nediagnosticate la timp sau netratate corespunzator, care poate duce la aparitia constipatiei prin toxinele eliminate in colon de existenta parazitilor intestinali sub diverse forme (chisti sau oua de paraziti).
- scaune rare (mai putin de 3 pe saptamana);
- scaun tare, uscat;
- defecatie dificila sau dureroasa;
- abdomen umflat.
Adesea, simptomele constipatiei sunt insotite de balonare, umflarea intestinelor, apasare si o senzatie de evacuare incompleta.
Din cauza unei presiuni crescute in urma incordarii excesive in timpul defecatiei pot aparea si complicatii cum ar fi hemoroizii, fie interni, fie externi, ce ulterior pot sangera si trebuie intervenit chirurgical, fisuri anale, hernii abdominale sau chiar prolaps rectal, ce se corecteaza doar chirurgical.
Exista doua tipuri de fibre dietetice: solubile si insolubile, adesea numite “alimente greu digerabile”, fibrele insolubile fiind foarte eficiente in producerea regulata a defecatiilor, producand o aglomerare la nivelul colonului (intestinul gros) si furnizand consistenta si masa scaunului.
De asemenea, fibrele insolubile ajuta la miscarea reziduurilor prin colon si usureaza eliminarea.
Fibrele solubile mai au proprietatea de a inmuia scaunul, actionand ca un gel in interiorul intestinelor si sporind continutul de apa, favorizand astfel un tranzit intestinal normal.
Ambele tipuri de fibre dietetice sunt utile in controlul constipatiei si este indicat ca fiecare persoana care se confrunta cu aceasta afectiune sa consume regulat diverse tipuri de fibre.
Ca strategie profilactica, de retinut este faptul ca taratele de grau reprezinta si ele o sursa excelenta de fibre insolubile, care se imbiba cu imediat cu apa si formeaza bolul fecal.
Pentru ca taratele sunt mai greu de consumat ca atare, ele pot fi inlocuite cu cereale bogate in tarate, alaturi de iaurt sau dulceata. Si painea alba poate fi inlocuita cu cea integrala pentru a avea un surplus de fibre la fiecare masa.
Fructele uscate precum caisele, smochinele, prunele si perele uscate sunt indicate deoarece au un continut bogat in fibre si alte substante nutritive benefice organismului.
Multe dintre alimentele bogate in fibre tind sa produca balonari si gaze in exces, insa daca sunt consumate regulat, organismul se va obisnui cu surplusul de fibre, iar simptomele vor scadea treptat.
Alimentele grase si cele prelucrate contin putine fibre si ar trebui evitate pentru ca ofera senzatia de satietate, insa nu vor furniza substante nutritive.
Pentru ca este o afectiune destul de frecvent intalnita in zilele noaste, companiile farmaceutice au scos pe piata tot felul de preparate utile in cazul constipatiei.
Cele mai frecvente preparate utilizate de oameni sunt laxativele, fie ele sub forma de pastile ce se inghit seara la culcare, fie sub forma de comprimate masticabile (orodispersabile), ce au o actiune mai rapida.
Aceste laxative au rolul de a inmuia bolul fecal si de a accelera actul defecatiei. O alta categorie de laxative sunt cele sub forma de pulbere, ce se amesteca cu o cantitate de apa, avand acelasi mecanism de actiune, dar cu efect foarte rapid de ordinul minutelor.
Si supozitoarele cu glicerina au rezultate eficiente, avantajul acestora fiind ca pot fi utilizate la orice varsta, inclusiv la nou-nascuti, dar trebuie utilizate cu grija pentru ca pot provoca iritatii daca sunt folosite abuziv.
Microclismele sunt niste dispozitive ce contin substante cu efect laxativ si pot fi utilizate atunci cand laxativele obisnuite si purgativele sau ceaiurile laxative nu isi mai fac efectul deoarece organismul s-a obisnuit cu ele.
Rolul microclismelor este de a desprinde si lubrifia scaunele, facilitand evacuarea lor prin inmuiere.
Pe langa toate aceste tipuri de laxative, un rol-cheie il au si probioticele, care si-au demonstrat eficacitatea prin faptul ca ajuta la colonizarea microbiotei intestinale cu bacterii bune, care sa lupte impotriva celor daunatoare si sa favorizeze un tranzit fiziologic.
Concluzii
Constipatia poate fi prevenita prin modificarea stilului de viata, aport suficient de lichide si miscare in mod regulat alaturi de o antrenare a intestinului prin mers zilnic la toaleta, chiar daca nu simtiti nevoia de a defeca.