Cand iti este rau, ai apela la orice medicament pentru a te insanatosi cat mai repede. Nu este mereu cea mai buna metoda, mai ales daca medicamentul respectiv este un antibiotic luat fara prescriptie medicala.
Antibioticele au fost create pentru a distruge bacterii, insa acestea nu pot actiona exclusiv asupra celor ce dau nastere infectiilor.
In corpul nostru sunt o multime de bacterii bune, care au rolul de a descompune compusii complecsi in procesul de digestie si de a transforma nutrientii in vitamine, minerale sau alte elemente asimilate de organism.
De fapt, doar 1% dintre bacteriile ce ajung in organismul nostru sunt potential daunatoare.
Ce facem cand luam antibiotice? Omoram, invariabil, si o parte din bacteriile bune, iar acest lucru are efecte negative, pe termen scurt sau lung, asupra corpului nostru.
Mai mult, daca durerile sau infectiile de care suferim au natura virala si nu bacteriana, atunci luam antibiotice degeaba, provocand doar daune in corp.
Iata cateva dintre efectele nedorite ale antibioticelor asupra organismului uman.
Un efect secundar al antibioticelor in organismul uman, in cazul femeilor, este modificarea florei de la nivel vaginal. Astfel, bacteriile benefice din zona intima sunt distruse si se creeaza un mediu propice pentru dezvoltarea unor specii de fungi precum Candida albicans, care duce la candidoza, o afectiune foarte greu de tratat ulterior.
Ce trebuie sa faci? Sa apelezi la antibiotice doar atunci cand medicul iti recomanda, iar acesta iti va prescrie, aproape sigur, si probiotice pentru protejarea organismului in timpul tratamentului.
La nivelul cavitatii bucale se afla numeroase bacterii inofensive. O mare parte din ele pot fi omorate prin utilizarea antibioticelor, lasand loc liber pentru inmultirea bacteriei Candida, neafectata de aceste medicamente.
Astfel, pot aparea afte, candidoza orala si ulceratii la nivelul gurii, lucru demonstrat de studii in domeniu. Aceleasi probleme pot fi generate si de utilizarea excesiva a apei antibacteriene.
Prescriptia unui tratament cu antibiotice prespune un control din partea medicului pentru a vedea daca pacientul are intolerante la componentele medicamentului. In cazul in care pacientul consuma antibiotice prea puternice sau nepotrivite pentru afectiunea pe care o are, se poate confrunta cu stari de greata, diaree, indigestie sau balonare.
Un sistem imunitar eficient se bazeaza pe un echilibru intre flora bacteriana benefica prezenta in organism si agentii patogeni care ne imbolnavesc. Paradoxal, antibioticele ajung sa ne faca mai mult rau decat bine daca sunt folosite in exces.
Folosirea antibioticelor trebuie sa fie limitata la cauzele care necesita astfel de tratament, iar decizia finala trebuie sa o aiba un doctor de specialitate, pe baza unor analize si investigatii specifice.
Nu sunt deloc rare cazurile in care o persoana este alergica la anumite antibiotice sau chiar la toate antibioticele. Potrivit unul studiu realizat in Marea Britanie, una din 15 persoane poate dezvolta reactii alergice la antibiotice, iar unul dintre cele mai cunoscute medicamente care produc astfel de reactii este penicilina.
Alergiile la antibiotic se manifesta ca orice alta alergie, prin eruptii cutanate, prurit, tuse persistenta si probleme de respiratie. Doctorul poate decide care sunt alternativele sau daca trebuie schimbat antibioticul si cu ce anume.
Sunt, iata, suficiente motive pentru a ne gandi de doua ori inainte de a lua un antibiotic fara recomandarea medicului. Pe langa efectele negative ale acestora, organismul dezvolta si o rezistenta sporita la antibiotice astfel incat, in cazul unor infectii bacteriene severe, putem sa ramanem fara solutii de tratament.