Metodele contraceptive reprezinta diversele metode de prevenire a conceptiei, adica de evitare a fecundarii ovulului de catre spermatozoid in timpul actului sexual.
In general, anticonceptionalele au doar un efect temporar, astfel incat, imediat ce se renunta la utilizarea acestora, poate avea loc conceptia.
Anterior initierii contraceptiei orale, femeile trebuie prevenite asupra posibilelor sangerari neprogramate, care pot aparea pe parcursul administrarii atat initial, cat si pe termen mai lung.
Femeile trebuie informate in legatura cu modificarile de dispozitie ce pot aparea, insa nu exista dovezi pentru asocierea depresiei.
Din datele disponibile in prezent, nu exista o asociere cauzala intre utilizarea anticonceptionalelor si cresterea ponderala. Totodata, medicul trebuie sa se asigure ca femeia nu este insarcinata.
Pentru a fi siguri de efectul maxim al contraceptivelor, acestea trebuie luate in fiecare zi la aceeasi ora, pe o perioada de 21 de zile, dupa care se face pauza timp de 7 zile (folia este de 21 de pastile).
Daca folia contine 28 de pilule, femeia care le utilizeaza nu trebuie sa faca pauza, fiind vorba de o administrare neintrerupta.
Administrarea contraceptivelor orale care contin etinilestradiol poate fi initiata pana in ziua 5 a ciclului menstrual (inclusiv) fara necesitatea contraceptiei aditionale, insa ziua 1 este cea mai indicata.
Dupa ziua 5, administrarea poate fi inceputa in orice alta zi, daca este exclusa sarcina, insa necesita contraceptie suplimentara pentru urmatoarele 7 zile (cel mai convenabil, prezervativ).
In cazul contraceptivului cu estradiol valerat/dienogest exista un regim special de administrare: se initiaza in ziua 1 a ciclului menstrual (prima zi de menstruatie), necesitand metode contraceptive aditionale timp de 9 zile in cazul initierii dupa ziua 1.
In cazul ciclurilor menstruale scurte sau neregulate se recomanda utilizarea prezervativului daca se incepe utilizarea contraceptivelor dupa ziua 1.
Femeia care nu alapteaza si nu are menstruatie poate folosi anticonceptionale dupa 3-6 saptamani de la nastere, iar daca nu alapteaza, dar are menstruatie, atunci poate sa le ia oricand (se prefera totusi ziua 1), dar impreuna cu o alta metoda contraceptiva pe o perioada de 7 zile.
Cat timp alapteaza nu trebuie sa le foloseasca, datorita influentei negative asupra laptelui matern.
In cazul in care femeia varsa in primele ore dupa ce a luat pastila sau daca a uitat sa ia vreuna, in urmatoarele 7 zile trebuie folosita o metoda alternativa de contraceptie.
Desi exista numeroase controverse legate de acest subiect, utilizatoarelor de anticonceptionale li se recomanda sa faca o pauza in administrarea pilulelor timp de o luna pe an.
Pe durata acestei pauze ar trebui sa urmeze un tratament cu medicamente hepatoprotectoare, mai exact tonice hepatice, intrucat hormonii si restul substantelor din compozitia contraceptivelor se metabolizeaza in ficat, afectandu-l.
Teoretic, femeile care beneficiaza de contraceptive orale pe perioada mare de timp, la 5 ani ar trebui sa faca o pauza intre 1 an si 2 ani.
Efectele adverse ale renuntarii la anticonceptionale:
• femeia poate sa ramana insarcinata;
• menstruatia poate deveni neregulata;
• poate reveni menstruatia dureroasa;
• reapar simptomele sindromului premenstrual (crampe, dureri de cap, greata, varsaturi, sani durerosi);
• secretia vaginala devine mai abundenta;
• acneea se poate agrava;
• apetit sexual crescut.
Riscul de tromboembolism venos
Riscul este mai crescut in primele luni de utilizare, apoi scade, disparand la cateva saptamani dupa intreruperea acestora.
Un risc crescut s-a observat la femeile care reiau utilizarea anticonceptionalelor dupa 4 saptamani de pauza.
Desi istoricul familial de tromboembolism este un slab indicator al riscului, in situatia in care apare la o ruda de gradul I sub varsta de 45 de ani, utilizarea pastilelor ar trebui rezervata situatiilor in care nu poate fi recomandata o alta metoda contraceptiva.
Istoricul personal de tromboembolism venos este o situatie in care riscul administrarii contraceptivelor este inacceptabil, aceasta situatie reprezentand o contraindicatie.
Riscul de boli cardio si cerebrovasculare
Riscul de boala vasculara arteriala (infarct miocardic acut, accident vascular cerebral) poate fi crescut la utilizatoarele de anticonceptionale care asociaza si alti factori de risc precum hipertensiune arteriala si obezitate.
Riscurile la femeile care prezinta valori ridicate ale tensiunii arteriale in general depasesc beneficiile.
O valoare a tensiunii arteriale sistolice >=160 mmHg sau a tensiunii arteriale diastolice >= 95 mmHg este o conditie care reprezinta un risc medical inacceptabil in cazul administrarii contraceptivelor.
Riscurile utilizarii la femei cu un IMC >=35 kg/m2 de obicei depasesc beneficiile si trebuie urmarite cu atentie.
Migrena cu aura (distorsionarea perceptiei) creste semnificativ riscul de AVC ischemic la utilizatoarele de anticonceptionale, motiv pentru care administrarea acestora este contraindicata.
Riscul asociat cu diabetul zaharat
La femeile cu diabet complicat cu nefropatie, retinopatie, neuropatie, alta afectare vasculara sau cu durata peste 20 de ani contraceptivele orale nu ar trebui administrate.
Riscul de cancer mamar
Exista o crestere mica a riscului de cancer mamar asociat cu utilizarea de anticonceptionale, care se reduce odata cu intreruperea acestora.
Prezenta cancerului mamar reprezinta o contraindicatie ferma a utilizarii pastilelor.
Riscul de cancer de col uterin
S-a observat o mica crestere a riscului de cancer de col uterin direct proportional cu durata utilizarii. Dupa intrerupere, riscul scade, ajungand similar cu al non-utilizatoarelor, dupa 10 ani.
Riscul de patologie hepato-biliara
Se poate asocia un risc usor crescut de aparitie sau agravare a patologiei veziculei biliare, dar si cu dezvoltarea si cresterea adenomului hepato-celular.
Contraceptivele orale sunt contraindicate in cazul litiazei biliare simptomatice, dar nu si al celei operate sau asimptomatice.