Tumorile cutanate maligne reprezinta 15 - 20% din totalitatea cancerelor, fiind inmultiri ale celulelor canceroase cu punct de plecare din una din structurile pielii.
Este o tumora cu origine in celulele bazocelulare ale epidermului. Evolutia sa este lenta, nu metastazeaza decat foarte rar si nu afecteaza mucoasele.
Etiopatogenie
Factorii favorizanti implicati in aparitia carcinomului bazocelular sunt:
• Varsta: 78 % apar dupa 50 de ani;
• Factorii genetici;
• Fenotipul: rasa alba (persoanele blonde sau roscate cu pielea alba si ochii albastri sau verzi) este mai susceptibila decat cea neagra;
• Radiatia solara prelungita;
• Carcinogenii chimici: intoxicatia cronica cu saruri de arsenic, gudron;
• Radiatiile ionizante, de exemplu explorarile radiologice repetate;
• Afectiunile sau leziunile preexistente (cicatricile post arsuri, ulceratiile post arsuri, keratozele solare, nevul sebaceu, veruci seboreice)
• Fotoimbatranirea cutanata.
Epidemiologie
Apare pe zonele fotoexpuse, mai frecvent la extremitatea cefalica, cu incidenta mai crescuta la barbati. Poate fi localizat pe fata, frunte, periorbital, obraz, jumatatea superioara a fetei, pielea capului, pavilionul urechilor, retroauricular, torace.
Forma clinica de debut se prezinta ca o mica proeminenta translucida (nodul transparent), cu dimensiuni de 1-2 mm, acoperit de un epiteliu subtire, cu vene mici pe suprafata.
Creste lent cu un timp de dublare scazut. In timp (ani), se formeaza un nodul tumoral de 1-2 cm, care poate prezenta in periferie mici noduli translucizi ca niste perle. Tumora are tendinta la sangerare la traumatisme minime.
Evolutie si prognostic
Evolutia este lenta (ani si zeci de ani), iar prognosticul este bun. Metastazele nu apar decat exceptional. Are totusi o relativa rezistenta la tratament, recidivele fiind intalnite intre 5-10% din cazuri.
Se alege in functie de forma, tipul, marimea si localizarea tumorii. Poate include electrocauterizarea, radioterapia, laserterapia, citostaticele locale, chemochirurgia, interferonul gamma.
Tratamentul preventiv se face prin lotiuni fotoprotectoare si evitarea expunerii la soare.
Atinge atat pielea, cat si mucoasele, are o evolutie mai rapida si o mai puternica activitate invaziva.
Etiopatogenie
• Expunerea prelungita la radiatiile solare;
• Varsta: 82% din cazuri apar dupa 55-60 de ani;
• Fenotipul: apare mai ales la persoanele de rasa alba;
• Radiatia Roentgen cu izotopi sau raze gamma;
• Expunerea la derivati de gudron, in special in asociatie cu ultraviolete;
• Tratamentul imunosupresor prelungit;
• Fumatul favorizeaza localizarile pe buza inferioara;
• Traumatismele cronice;
• Stari precanceroase: keratozele actinice, keratozele arsenicale si de gudron, leucoplazii, cheilita keratozica, lichenul plan eroziv, cicatrice de arsura, de lupus eritematos, de ulcer varicos.
Debutul tumorii este polimorf si deseori inselator:
a) leziunile keratozice pot fi secundare, dezvoltate pe o keratoza actinica (pata maro) sau primitive si pot lua diverse aspecte.
b) tumora mica, hemisferica de culoare roz-galbuie, semidura care cu timpul ulcereaza.
c) ulceratie cutanata cu margini drepte si baza infiltrata.
d) infiltratia leucoplazica de aspect macerat, mica, rotunda, semiovalara, care se bombeaza, se ulcereaza. Aceasta forma este mai frecventa pe mucoasa genitala.
Evolutie si prognostic
Carcinomul spinocelular localizat pe mucoase este mult mai grav decat cel cutanat. Carcinomul spinocelular cu celule mai putin diferentiate (gradele lll - IV) are o evolutie rapida si un prognostic rezervat.
Carcinoamele cutanate diagnosticate la timp si tratate corespunzator se vindeca in procent de 95-97% din cazuri.
Mai frecvent se utilizeaza extirparea chirurgicala cu posibilitatea prelevarii unei biopsii, radioterapia cu raze X, cu rezultate bune in tesuturile greu abordabile chirurgical, gamma si beta terapie cu izotopi radioactivi in carcinomul spinocelular al cavitatii bucale, electrocauterizarea.
In cancerele genitale externe extinse se practica extirparea penisului si vulvelor, iar in cele neoperabile se poate utiliza chimioterapia cu citostatice, preferabil in infuzii arteriale.
Este o tumora melanocitara (1-2% din tumori) frecventa la varsta a doua, dupa 40- 50 ani, dar poate sa apara chiar si la copii, pe nevi congenitali.
Are o agresivitate mare, supravietuirea dupa 5 ani este sub 50% si depinde de momentul diagnosticarii tumorii, respectiv de profunzimea tumorii. Se localizeaza mai frecvent pe gambe la femei si pe torace la barbati.
Etiopatogenie
• Genetici: exista o transmitere genetica a melanomului familial, riscul de aparitie e mai mare in familiile in care unul din membri a dezvoltat melanom;
• Culoarea deschisa a pielii, melanomul malign este aproape absent la negri;
• Apare pe leziuni preexistente, nevi melanocitari sau displazici, prin transformarea maligna a celulelor nevice;
• Expunerea prelungita la soare;
• Prin traumatismul repetat al leziunilor nevice preexistente;
• Melanomul apare mai frecvent la femei decat la barbati;
• Imunodepresia.
De cele mai multe ori melanomul malign apare ca o pata cu contur neregulat de culoare maro inchis, neagra sau rosie sau ca o alunita care isi schimba marimea, forma sau culoarea.
Se impune excizia - biopsie precoce a oricarei leziuni suspecte de a fi melanom, cu examen histopatologic din leziune. Excizia se poate efectua cu o margine de siguranta initiala de 1 cm pentru leziunile mici si de 1,5 - 2 cm in periferie pentru leziunile mai mari.
Se apreciaza invazia tumorii in profunzime prin examenul histopatologic si in functie de acest criteriu se reintervine chirurgical pentru excizia definitiva. Pentru melanoamele maligne sub 0,75 mm este suficienta o margine de siguranta de 1 cm.
Pentru a aprecia invazia ganglionara a tumorii este necesara initial o investigatie ultrasonografica si prin computer tomograf.
Tratamentul medicamentos se face cu interferon alfa timp de 1 an.
Se poate efectua imunostimulare cu vaccin antituberculos (BCG), iar tratamentul citostatic se efectueaza in caz de metastaze.