Microbiota intestinala este un termen ce a inlocuit flora intestinala si se refera la totalitatea microorganismelor ce traiesc la nivel intestinal. Daca acest microecosistem este perturbat pot aparea o serie de boli atat la nivel intestinal, cat si in alta parte a organismului.
Microbiota intestinala umana este alcatuita din peste 1000 de specii de bacterii, iar fiecare dintre noi gazduieste peste 200 de bacterii cu o microbiota unica fiecarei persoane in ceea ce priveste combinatia de specii, fiind foarte asemanatoare la gemeni/gemene si mai putin asemanatoare la fratii si surorile care nu sunt gemeni/gemene, insa rolul este foarte asemanator de la o persoana la alta.
In microbiota intestinala exista o mare biodiversitate, fiecare persoana are in colon peste 200 de specii care contribuie la mentinerea echilibrului intestinal si ne protejeaza prin procese de rezistenta si regenerare.
Initial se credea ca flora intestinala este saprofita si traieste fara a face rau gazdei umane; recent acest lucru a fost contrazis, deoarece exista o simbioza in care omul asigura substratul nutritiv necesar mediului de trai al bacteriilor, iar acestea aducandu-si contributia prin intermediul microbiotei care joaca un rol important in nutritie, in mentinerea integritatii barierei epiteliale digestive si in dezvoltarea imunitatii.
Anumite alimente nedigerate sau neabsorbite, inclusiv substantele din alcool, sunt descompuse de anumite enzime bacteriene si sunt transformate in acizi grasi cu lant scurt si utilizati ca sursa de energie.
Un alt rol important al microbiotei intestinale este faptul ca bacteriile colonizatoare produc vitamine, mai ales acid folic si vitamin K, iar prezenta acestor vitamine protejeaza intestinul gazdei de colonizari bacteriene patologice.
- functia metabolica ce se refera la sinteza de acizi grasi esentiali, vitamine cum ar fi cele din complexul K, B, fermentarea si transformarea de acizi biliari, hormoni, medicamente, substante cancerigene;
- modularea imunitatii;
- producerea de mucus;
- regenerarea unor celule;
- mentinerea unui tranzit intestinal normal;
- bariera de aparare impotriva infectiilor.
Daca microbiota intestinala sufera modificari de anumite cauze apare disbioza ce reprezinta dezechilibrele florei intestinale aparute in urma unor agenti patogeni agresivi.
- infectii virale sau bacteriene;
- infectii parazitare;
- modificari bruste ale mediului sau ale dietei;
- imunitate scazuta;
- anumite medicamente si in special antibioticele;
- diverse boli.
Daca flora intestinala nu este refacuta cat mai repede cu ajutorul alimentatiei echilibrate si cu ajutorul probioticelor, pot aparea si se pot face corelatii cu urmatoarele boli: diareea, in special dupa consumul de antibiotice sau de cauza infectioasa, sindromul intestinului iritabil, boala inflamatorie intestinala, obezitatea corelata cu aparitia scaunului modificat la cei supraponderali, alergiile, diabetul.
La ora actuala cele mai utilizate preparate farmaceutice pentru refacerea florei intestinale si pentru a suplimenta necesarul in cazul unui dezechilibru sunt probioticele.
Acestea sunt microorganisme vii ce se intalnesc pe piata farmaceutica sub forma de comprimate, sirop, plicuri ce se dizolva in apa, tablete masticabile, care atunci cand sunt administrate in doze corecte aduc un beneficiu terapeutic organismului uman prin reechilibrarea florei intestinale.
Pentru ca probioticul sa isi faca efectul trebuie respectate cateva reguli de administrare:
- se administreaza cu 30 minute inainte de masa/dupa masa pentru a evita distrugerea bacteriilor de catre sucul gastric;
- se inghit cu o cantitate suficienta de apa sau daca sunt plicuri se vor dizolva in cantitatea de apa indicata pe prospect;
- se administreaza la doua ore de la administrarea antibioticului;
- se evita consumul de alcool, bauturi carbogazoase pe perioada tratamentului.
Un alt aspect important in cadrul tratamentului disbiozei il au si prebioticele ce nu trebuie confundate cu probioticele.
Prebioticele sunt carbohidrati ce nu se digera si care au rolul de a hrani probioticele si de a sustine dezvoltarea noilor colonii, precum si migrarea lor prin tractul digestiv pana la nivelul colonului. In plus, aceste substante stimuleaza descompunerea alimentelor digerate si asimilarea nutrientilor necesari.
Exista doua tipuri de prebiotice:
1. Inulina: este o fibra solubila, utila in reducerea nivelului crescut de trigliceride si colesterol din sange, fiind totodata eficienta si in prevenirea si tratarea constipatiei;
2. Fructo-oligozaharidele (FOS) si galacto-oligozaharidele (GOS): sunt fibre nedigerabile, care ajuta la inmultirea si dezvoltarea bacteriilor probiotice de la nivelul colonului.
Astfel, pentru a beneficia de proprietatile probioticelor, este indicat sa se asocieze cu prebiotice, deoarece acestea determina cresterea eficientei probioticelor si mentin apararea necesara.
Produsele formate din ambele substante se numesc simbiotice, iar asocierea celor doua poarta denumirea de simbiotic si este optiunea cea mai potrivita atunci cand se doreste o repopulare optima a florei intestinale dupa un tratament ce a distrus flora sau pentru a preveni aparitia unei infectii fungice (ciuperca).
Simbioticele ajuta la:
- ameliorarea simptomelor de balonare si diaree, crampe abdominale;
- eliminarea simptomelor asociate diareei in urma antibioterapiei;
- reduce riscul de acutizare al bolilor inflamatorii intestinale;
- reduce inflamatia de la nivelul colonului;
- previne aparitia constipatiei;
- sustine sistemul imunitar;
- pot ajuta la eliminarea bacteriei patogene numite Helicobacter Pylori, ce traieste la nivelul stomacului si este responsabila de aparitia gastritei si a ulcerului gastric/duodenal.
Microbiota intestinala si disbioza sunt esentiale pentru buna functionare a organismului uman, iar fiecare are un rol bine stabilit la nivelul colonului, astfel incat sa nu apara perturbari care duc la aparitia patologiilor enumerate mai sus, iar daca acestea totusi apar din diverse cauze trebuie avuta in vedere si rolul florei intestinale.