Romania se situeaza pe locul 2 in Europa in ceea ce priveste consumul de antibiotice, cu un consum de aproximativ 70% mai mare decat media europeana. Mai exact, 3% din populatia tarii noastre ia zilnic antibiotice, sustin unele studii.
Rezistenta la antibiotice a devenit o problema tot mai mare, iar Organizatia Mondiala a Sanatatii a avertizat de nenumarate ori ca, daca nu se va face nimic in acest sens, lumea se va indrepta spre o epoca post-antibiotice, in care infectiile banale din prezent vor incepe sa fie din nou o problema, oamenii riscand sa moara din cauza unor afectiuni simple sau a unor boli precum tuberculoza.
Rezistenta la antibiotice numita si antibiorezistenta apare in clipa in care o bacterie evolueaza si devine rezistenta la antibioticele utilizate pentru eliminarea sa.
Antibioticele sunt medicamentele care detin cel mai mare impact pe termen lung asupra sistemului imunitar, digestiv, precum si la nivelul organismului ca intreg. In mod firesc, tratamentul cu antibiotice trebuie recomandat si administrat in scopul de a distruge bacterii nocive care ataca organismul.
Cu toate acestea, din cauza modului in care actioneaza, acestea afecteaza totalitatea bacteriilor care sunt in organism, adica si pe cele benefice pentru corp – cele de la nivelul florei intestinale. Administrate cu o frecventa crescuta, antibioticele determina rezistenta organismului la infectii, scazand eficienta unor tratamente.
• Afectiuni ale stomacului. De cele mai multe ori, acestea sunt primele semne sau efecte negative ale administrarii de antibiotice si constau in stari de voma, ameteli, dezechilibrul florei intestinale.
Aceste afectiuni ale stomacului sunt produse deoarece, odata cu administrarea antibioticului, au loc inflamatii ale intestinului, inflamatii provocate de dezechilibrul de la nivelul bacteriilor saprofite aflate in stomac.
• Candidoza. De foarte multe ori, femeile care urmeaza un tratament cu antibiotice se pot confrunta cu aparitia candidozei la nivelul florei vaginale; practic are loc cresterea si dezvoltarea micozei Candida, prezenta in mod firesc in organism, insa in stare latenta. De asemenea, candidoza poate sa apara si la nivel bucal.
• Riscul de aparitie al astmului. A fost demonstrat ca administrarea antibioticelor la copii poate favoriza aparitia astmului sau a sinuzitei.
• Scaderea imunitatii. 80% din imunitatea unui individ se afla in flora intestinala. Practic, aceasta este direct responsabila de mentinerea unui sistem imunitar sanatos. In aceste conditii, odata cu administrarea antibioticelor pot aparea dezechilibre, flora intestinala nu mai poate sintetiza imunoglobulinele, cu rol esential in lupta cu agentii patogeni.
Mai grav este faptul ca sistemul imunitar este cel care ne apara in lupta cu anumite afectiuni grave, precum diabetul zaharat, diferite tipuri de cancer sau afectiuni cardiovasculare, iar daca el este slabit de administrarea antibioticelor, atunci va creste riscul de aparitie al acestor boli.
• Leziuni la nivelul rinichilor. Administrarea frecventa si irationala de antibiotice duce la cresterea riscului de aparitie a insuficientei renale sau a pietrelor la rinichi.