Ulcerul gastro-duodenal este o afectiune des intalnita si se caracterizeaza prin episoade dureroase care alterneaza cu perioadele de remisie. In aparitia acestei boli sunt implicati diversi factori, precum genetici, alimentari sau de mediu.
Ulcerul duodenal este mai frecvent decat cel gastric, fiind mai des intalnit la barbati, 10-15% din populatie avand ulcer de-a lungul vietii.
De cele mai multe ori, afectiunea este declansata de infectia cu bacteria Helicobacter Pylori. Mai mult, aceasta bacterie produce peste 80% dintre ulcerele gastrice si peste 95% dintre ulcerele duodenale.
Cea mai des intalnita manifestare a ulcerului este durerea, cu toate acestea sunt si ulcere care evolueaza asimptomatic.
Factori de mediu:
Consumul exagerat de alcool;
Fumatul;
Anumite medicamente, ex.: aspirina, antiinflamatoarele nesteroidiene, corticosteroizii;
Dieta neadecvata compusa din alimente care stimuleaza secretia gastrica precum: cafeaua, ciocolata, afumaturile, sosurile picante, prajelile, condimentele;
Stresul psiho-social.
Factori genetici:
Persoanele care au grupa de sange 0 sunt mai vulnerabile;
Ereditatea 20% dintre cei cu ulcer au cazuri de ulcer in familie.
Ciroza hepatica, litiaza renala, pancreatita cronica, bronhopneumopatia cronica obstructiva (BPOC), hiperparatiroidismul si boala Crohn favorizeaza aparitia ulcerului gastric.
Acesta este pus de medicul specialist gastroenterolog, in urma examenului radiologic cu bariu si a endoscopiei digestive superioare.
Cu ajutorul endoscopiei se poate confirma prezenta infectiei cu Helicobacter Pylori.
Acesta este de durata si este insotit de un regim alimentar strict, atat medicatia, cat si regimul fiind indicate de medicul specialist gastroenterolog.
Gastrita este o afectiune a mucoasei gastrice, reprezentata de procese inflamatorii, alergice, degenerative.
Aceasta afectiune poate fi cauzata de o infectie cu bacterii sau de un stil de viata nesanatos, care implica fumatul, un consum necontrolat de alcool sau cafea, mese neregulate, consum crescut de energizante sau bauturi carbogazoase.
Fumatul;
Bauturile alcoolice consumate in exces;
Cafeaua bauta in cantitati mari;
Varsta peste 65 de ani;
Anumite medicamente, de exemplu antiinflamatoarele;
Refluxul biliar;
Boala Crohn;
Mesele copioase si mancarea tip fast-food, dulciurile, prajelile;
Infectia cu bacteria Helicobacter Pylori;
Infectia cu virusul Herpes simplex;
Sindromul intestinului iritabil.
Dupa evolutia lor, gastritele sunt clasificate in acute si cronice.
Principalele investigatii necesare in stabilirea diagnosticului sunt endoscopia, examenul histopatologic, investigarea bacteriologica a mucoasei gastrice, dar si examenul radiologic care ofera informatiile necesare medicului specialist gastroenterolog.
Pacientul va primi indicatie de tratament cu medicamente ce au ca scop diminuarea secretiei acide (inhibitori de pompa de protoni, antiacide). Daca in urma analizelor este depistata infectia cu Helicobacter Pylori, pacientului i se va indica tratamentul cu antibiotice.
Si regimul alimentar este important in cazul gastritelor ( evitare prajeli, rantasuri, condimente, bauturi acidulate, cafea).