Entorsa gambei apare atunci cand ligamentele care asigura legatura intre oasele piciorului si cele ale gambei sunt rasucite.
Desi frecvente, entorsele gleznei nu sunt intotdeauna leziuni minore. Aproximativ 25% din cei care fac o entorsa de glezna vor prezenta pe termen lung durere in articulatie si o oarecare sensibilitate.
Entorsele de glezna apar atunci cand ligamentele care fac legatura intre oasele piciorului si cele ale gambei sunt intinse sau rupte.
O leziune prin inversiune, cea mai frecventa cauza de entorsa de glezna, apare atunci cand glezna este rotata in exterior si talpa piciorului este adusa in interior, rezultand astfel intinderea sau ruperea ligamentelor din exteriorul gambei. Intr-o entorsa de glezna inalta, un tip mai rar de entorsa de glezna, ligamentele superioare si cele din exteriorul gambei sunt de asemenea rasucite, marind astfel severitatea entorsei si timpul de vindecare.
Intr-o leziune prin eversiune, glezna se roteste in interior si talpa piciorului spre exterior, lezand ligamentele din partea interioara a articulatiei.
Leziunile ligamentelor variaza de la simple intinderi sau rasuciri minore catre rasuciri severe de ligamente. Se va face o stadializare a leziunii de catre medicul specialist:
- gradul I reprezinta intinderea sau o mica ruptura a ligamentelor, prezentand o usoara sensibilitate, edem (umflare a gleznei) si rigiditate. Este posibil mersul cu o mica durere;
- gradul II reprezinta o rupere mai mare de ligamente, dar nu totala cu durere, edem si echimoza (invinetire) moderate. Zonele lezate sunt sensibile la palpare si exista durere in timpul mersului;
- gradul III reprezinta ruperea completa a ligamentului afectat, insotita de edem si echimoza severe. De cele mai multe ori, mersul este imposibil intrucat glezna se poate deplasa in exterior si exista o durere puternica, desi durerea initiala poate sa scada imediat in intensitate.
De obicei este resimtita imediat durerea pe partea pe care s-a produs entorsa. De cele mai multe ori, glezna incepe sa se umfle imediat si poate de asemenea sa apara echimoza. Zona afectata este de obicei sensibila la palpare.
Intr-o entorsa usoara, edemul se amelioreaza in cateva zile. Severitatea simptomelor depinde de cat de mult s-a produs ruperea ligametului afectat.
In entorsele mai severe apare incapacitatea mersului si chiar incapacitatea punerii greutatii in picior si glezna este instabila. La inceput apare de cele mai multe ori o durere extrema, care se amelioreaza in interval de o ora. Multe persoane simt sau aud in momentul entorsei senzatia de rupere a ligamentelor sau o pocnitura.
Daca o entorsa nu se vindeca in mod corespunzator, articulatia gleznei va deveni predispusa catre o noua leziune. Acest lucru apare si la un traumatism minor, cum este cel la coborarea unei pante sau mersul pe o suprafata pavata. Unele persoana acuza durere si edem care persista.
Se recomanda adresarea imediata la medic daca membrul inferior este pozitionat intr-un unghi anormal.
Se recomanda adresarea la medic pentru o entorsa de glezna daca:
- s-a auzit o pocnitura in tmpul entorsei;
- exista durere moderata sau severa, edem si echimoza severe;
- exista incapacitatea mersului sau punerea greutatii in picior pe partea afectata sau daca glezna sau membrul inferior se simt instabile;
- exista amorteli si furnicaturi (parestezii), care raman si dupa leziune.
Daca edemul si echimoza dureaza mai mult de 2 saptamani, se recomanda adresarea la medic. Daca durerea este usoara si este posibila punerea greutatii in picior, se pot urma recomandarile de la tratament sau tratamentul la domiciliu.
Tratamentul initial si exercitiile de recuperare asigura o vindecare corespunzatoare. Daca nu sunt urmate recomandarile de tratament, glezna poate sa ramana moale si instabila.
Evaluarea, diagnosticul sau tratarea entorsei de glezna se fac de catre:
- medic de medicina de urgente;
- internist, medic de medicina de familie, medic generalist;
- medic ortoped;
- medic de medicina sportiva.
Pentru un tratament de recuparare dupa entorsa se recomanada:
- fizioterapeut;
- medic ortoped.
Medicul specialist va efectua o anamneza pentru a cunoaste cum s-a produs entorsa de glezna si va intreba despre aspectul leziunii primare.
Ulterior, se va face un examen obiectiv al gleznei, piciorului si talpii si chiar al genunchiului, pentru a se observa daca sunt prezente si alte leziuni asociate.
Pacientul va fi rugat sa miste piciorul in sus si in jos si chiar sa faca cativa pasi daca este posibil. Se va face mobilizarea gleznei si a piciorului de catre medic pentru a se obseva daca ligamentele sunt intacte.
Daca entorsa este usoara, nu este nevoie sa se face radiografie. Daca entorsa este mai severa, va fi nevoie de un examen radiologic pentru a se observa daca s-a produs ruptura de ligamente sau fractura unui os, lucru posibil in acelasi timp cu entorsa.
Examenul radiologic se va face la copil mai ales datorita posibilelor leziuni ale oaselor aflate in crestere si intreruperea normala a cresterii.
Tratament - generalitati
Tratamentul initial al entorsei de glezna se face in felul urmator:
- protectie - se foloseste o banda foarte stransa de protectie, cum ar fi un ciorap medical strans sau alte dispozitive de suport ale gleznei, alaturi de o fasa compresiva, cum ar fi un bandaj elastic, in primele 24-48 de ore
- repaus - se folosesc carje pana cand mersul nu mai este dureros
- gheata - in primele 24-72 de ore sau pana cand dispare edemul, se aplica pachete de gheata timp de 10-20 de minute la fiecare 1-2 ore in timpul zilei
- AINS (antiinflamatoare nesteroidiene) trebuie administrate comform sfatului medicului, doar cand exista durere la ora fixa in primele zile. Exemple de AINS sunt ibuprofenul, naproxenul, ketoprofenul
- compresie - aplicarea unei fase elastice compresive ajuta la reducerea edemului si trebuie purtata in primele 24-36 de ore. Aceste fase compresive nu ofera protectie, de aceea este nevoie de gips protectiv, mai ales daca se doreste sustinerea greutatii in piciorul lezat. Nu se aplica o fasa compresiva prea strans. Se va face slabirea bandajului daca este prea strans. Semnele care apar atunci cand bandajul este prea stramt sunt amorteala, furnicaturi, durere accentuata, racirea piciorului sau edem in zona aflata sub bandaj
- ridicarea gleznei deasupra nivelului inimii timp de 2-3 ore pe zi daca este posibil pentru reducerea edemului si echimozei.
Majoritatea entorselor de glezna se vindeca de la sine cu un tratament corespunzator si exercitii de refacere.
De obicei se va initia tratamentul chirurgical pentru ligamentele rupte, daca acestea sau doar unul dintre ele este rupt complet sau daca glezna ramane instabila si dupa exercitiile de refacere. Este luat in considerare tratamentul chirurgical si pentru fractura oaselor asociate.
Tratament ambulator (la domiciliu)
Exercitiile de refacere dupa entorsa de glezna pot fi efectuate la domiciliu pentru a se asigura o vindecare corespunzatoare si a preveni durerea cronica si instabilitatea. Daca dupa o entorsa nu sunt efectuate exercitii de reabilitare, glezna poate ramane slabita si instabila. Aproape 25% din persoanele cu entorsa de glezna prezinta durere si slabire a articulatiei pe termen lung.
La aproape 48 de ore de la traumatism, unii experti recomanda bai alternante rece-cald, pentru a se diminua edemul si inflamatia. Pentru a se efectua aceste bai alternante se introduce glezna intr-un recipient cu apa inghetata (rece, cat poate fi tolerata) timp de 30 secunde. Ulterior, se introduce glezna intr-un alt recipient umplut cu apa calda cat de mult poate fi tolerata la 40 grade Celsius, timp de 30 de secunde. Acestea se efectueaza succesiv timp de 5 minute, astfel incat prima si ultima submersie sa fie in apa rece. In mod ideal, aceste bai alternative se fac de 3 ori pe zi. Baile alternative se pot efectua timp de 2 saptamani, iar daca edemul si echimoza persista atat de mult timp se recomanda consultul medicului.
In cazurile de entorsa minora de glezna, exercitiile de reabilitare incep imediat dupa traumatism, in paralel cu exercitiile de mers. In entorsele mai severe si mai dureroase este posibil ca exercitiile de mers sa nu poata fi efectuate, desi cu ajutorul carjelor si a gipsului protector se poate sustine greutatea in picior, cum de altfel si cu ajutorul altor dispozitive de protectie si sustinere a gleznei.
Daca durerea este severa, se recomanda purtarea carjelor sub control medical. In general, daca durerea este suportabila, se incearca mersul si sustinerea greutatii in picior folosind carjele sau gipsul de protectie, intrucat aceste activitati fizice grabesc procesul de vindecare.
Entorsele de glezna au nevoie de o medie de 6 saptamani pentru a se vindeca, dar in unele cazuri pot sa dureze chiar 4 luni, in functie de severitatea acestora. Un gips protector, un suport elastic sau alte forme de sustinere ale gleznei trebuie purtate in tot acest timp pentru a proteja ligamentele. Dupa vindecarea gleznei, folosirea unui dispozitiv de suport al gleznei ajuta la prevenirea unui nou traumatism.
Exercitiile de intindere pot fi reluate in mod normal, mai ales inaintea unui exercitiu fizic care previne o noua leziune. Chiar si dupa ce glezna si-a revenit destul de bine, se vor continua exercitiile de intindere si balans si alte exercitii fizice controlate, de mai multe ori pe saptamana, pentru a se mentine glezna cat mai stabila.
Exercitiile de reabilitare variaza in functie de preferintele fizioterapeutilor. Vor fi descrise mai multe tipuri de exercitii in urmatoarele randuri.
Exercitii de miscare ale gleznei
Aceste exercitii se vor incepe imediat dupa traumatism in timp ce se pune gheata pe glezna. Se vor repeta aceste seturi de exercitii de 10-30 de ori pe zi. Fiecare set se efectueaza timp de 3-5 minute.
- se efectueaza literele alfabetului cu degetele de la picioare, antrenand in miscare si glezna;
- se pozitioneaza talpa piciorului pe podea in momentul in care se sta in sezut. Cu miscari lente, se misca genunchiul dintr-o parte in alta in timp ce talpa piciorului se mentine pe podea.
Se pot face exercitii de miscare ale degetelor de la piciore folosind un prosop. Acesta se pozitioneaza pe podea si cu ajutorul degetelor de la picioare, in timp ce calcaiul se mentine fix pe podea, se va trage acesta catre corp si apoi se va indeparta in acelasi mod.
Exercitii de intindere ale gleznei
La aproximativ 48-72 de ore de la traumatism, se vor incepe exercitiile de intindere ale tendonului Achile, care face legatura dintre cufa musculara din partea posterioara a gambei si oasele de la nivelul calcaiului.
Exercitiile de intindere necesita un prosop - daca nu se pot face in picioare se vor efectua in sezut tinand genunchii drepti si in jurul talpii se prinde un prosop. Lent si cu grija se trage de prosop si se tine ridicat timp de 15 secunde pana cand se simte intinderea musculaturii. In entorsa moderata sau severa, la inceput poate sa fie prea dureros sa se traga de degete atat de mult incat sa se simta intinderea musculaturii. Se va face acest lucru cu prudenta si sub controlul durerii.
O mica durere este un lucru normal, dar nu este nevoie ca aceasta sa devina moderata sau severa. Se vor repeta exercitiile de 15-20 de ori pe zi timp de o saptamana. Apoi se vor face intinderi ale tendonului lui Achile, ca parte a exercitiilor zilnice de rutina pentru a se mentine flexibilitatea.
Se realizeaza apoi intinderea musculaturii posterioare a gambei. Daca este posibil, aceste exercitii se efectueaza in ortostatism cu fata la un perete si cu mainile la nivelul umerilor fixate pe perete.
Se va pozitiona piciorul lezat in spatele celui sanatos, stand pe varf. Se mentin calcaiele pe podea si partea posterioara a membrelor inferioare in pozitie dreapta. Incet se va indoi genunchiul aflat in fata pana cand se simte intinderea musculaturii gambei. Se vor repeta aceleasi miscari.
Exercitii de intarire a musculaturii
Odata ce se poate suporta mentinerea greutatii pe picior fara aparitia durerii sau edemului, se vor incepe exercitiile de intarire a musculaturii. Aceste exercitii trebuie facute timp de 3-5 secunde. Se vor face 15-20 de repetari o data sau de 2 ori pe zi, timp de 2-4 saptamani, in functie de severitatea leziunii.
Se vor incepe cu talpa piciorului pozitionata pe podea in sens invers peretelui, unui obiect sau mobilei. Dupa ce se creeaza un comfort in aceasta pozitie, se incearca atasarea unui cordon de cauciuc de talpa pentru a se crea o rezistenta.
In aceeasi pozitie in picioare se vor apropia picioarele pe podea. Se va apasa pe piciorul afectat spre interior impotriva celuilalt picior.
Apoi se va pozitiona calcaiul celuilalt picior peste piciorul afectat. Se vor apasa unul impotriva celuilalt.
Exercitii pentru control si balans
Cand este posibil statul in picioare fara durere, se vor incepe exercitiile de balans si pentru control. Una dintre metodele de a face acest lucru este pozitionarea doar in piciorul afectat, tinand bratele ridicate in lateral cu ochii deschisi. Cand este posibil acest lucru timp de 60 de secunde se vor incepe si alte exercitii pentru miscare.
Se sta doar in piciorul afectat cu bratele ridicate astfel:
- de-a lungul toracelui cu ochii deschisi;
- bratele lateral cu ochii inchisi;
- cu bratele la piept si ochii inchisi.
Se vor efectua aceste exercitii timp de 60 de secunde de 6 ori pe zi.