7 simptome ale stresului: de la durere de cap, la insomnie

Generalitati

Stresul reprezinta o reactie a organismului la anumite agresiuni, de la traumatisme, socuri emotionale, intoxicatii, frig, zgomot, surmenaj sau operatii chirurgicale.

Aceasta reactie stimuleaza, la nivel cerebral, secretia de corticotrofina, care modifica echilibrul psihofiziologic al pacientului.

Stresul apare atunci cand o persoana se confrunta cu situatii sau sarcini dificile, dureroase sau care provoaca emotii intense.

Acest fenomen este adesea asociat cu durerile de cap sau de stomac, insa el isi pune amprenta inclusiv asupra sanatatii dentare, a parului si pielii, dar si asupra memoriei sau a capacitatii de concentrare.

Simptomele stresului

Stresul poate afecta activitatile de zi cu zi ale subiectului afectat. Simptomele sale sunt dintre cele mai diverse:

Durerea de stomac

Cel mai cunoscut simptom al stresului este durerea abdominala. Studii clinice recente au aratat faptul ca subiectii stresati erau de trei ori mai predispusi la astfel de dureri decat cei care se declarau relaxati.

Stresul favorizeaza hiperaciditatea gastrica, determinand probleme ale tractului digestiv: cresterea miscarilor intestinale, bolborisme, balonare, arsuri, diaree, stare de greata. Aceste tulburari gastrice se mai numesc si „stomac suparat”.

Durerea de cap

Pe fondul stresului, al starii de tensiune si al epuizarii poate aparea cefaleea. Aceasta se manifesta printr-o durere constanta sau o senzatie de apasare la nivelul fruntii si a tamplelor sau la nivelul cefei si al gatului. Episoadele de cefalee care au drept cauza stresul pot dura de la 30 de minute pana la cateva zile.

Dureri de dinti

Cauza unei dureri de dinti poate fi mai mult decat o problema dentara. Scrasnetul dintilor in timpul somnului si durerile de maxilare pot fi cauzate de stres. Mai mult, o serie de studii au demonstrat faptul ca persoanele stresate sunt mult mai predispuse la boli parodontale. Daca hormonul stresului, cortizolul, este crescut in mod constant, sistemul imunitar este inhibat, iar bacteriile nocive pot invada si imbolnavi gingiile.

Caderea parului

Un stres major, precum un divort, o nastere, descoperirea unei boli, probleme la serviciu sau pierderea unei persoane dragi, declanseaza un dezechilibru hormonal. Rezultatul acestuia este caderea excesiva a parului intr-o perioada scurta de timp. In cazul unor persoane, acesta poate determina alopecia areata, o afectiune caracterizata prin caderea completa a parului in anumite zone ale scalpului.

Insomnia

Pentru regenerarea tesuturilor si refacerea depozitelor, organismul are nevoie, in medie, de 7-8 ore de somn pe noapte. Stilul de viata agitat, munca in exces si oboseala pot cauza tulburari de somn si implicit disfunctionalitati si tulburari ale echilibrului psihosomatic.

Pofta de dulce

Stresul creste nivelul de cortizol, hormonul care duce la fluctuatii ale nivelului de zahar din sange. Nevoia de dulce poate fi alimentata si de stres si oboseala. Cercetatorii de la Universitatea din Michigan au aratat ca pofta de dulce se tripleaza in urma stresului si duce la tulburarea cunoscuta drept mancat compulsiv.