Ceapa si usturoiul sunt condimente foarte des utilizate in alimentatia noastra.
Metabolismul, desi trebuie sa aiba o linie similara pe tot parcursul zilei sau pe o anumita perioada de homeopatie, exista mici diferente de capacitate de metabolism si capacitate de absorbtie care pot varia pe parcursul unei zile.
Multe persoane cunosc proprietatile benefice, nutritive ale cepei si usturoiului. De asemenea, consumarea usturoiului sau a ceapei in perioada sezonului rece scade probabilitatea de gripa sau viroza.
Exista si alte proprietati cunoscute de multi dintre noi ca fiind proprietati nocive, care sunt resimtite simptomatic. Multe persoane s-au confruntat cu o stare de greata, balonare dupa un consum al acestor alimente.
Sa vedem, de fapt, care sunt proprietatile, atat benefice, cat si nocive ale usturoiului si ale cepei.
Usturoiul este in cea mai mare parte (80%) cultivat si adus din China. Portiunea cel mai adesea folosita a usturoiului este bulbul. Acesta este acoperit de o serie de invelisuri care nu sunt pentru consum, astfel incat usturoiul trebuie curatat lasand dezvelite mai multe "felii" din acesta.
Usturoiul se consuma crud, adaugat la alimente, se poate consuma pisat (mujdei de usturoi) sau intr-o serie de salate ori alte alimente. Cel mai adesea este consumat bulbul, dar exista si usturoi care se consuma cu tot cu frunze, usturoiul verde.
In primul rand, la fel ca la oricare alt aliment conteaza foarte mult modul de depozitare inaintea modului de consumare, astfel ca usturoiul trebuie depozitat intr-un spatiu cu temperatura moderata de 18-30 de grade. El nu necesita o camera speciala, putand practic fiind tinut oriunde: in bucatarie, camara sau debara.
Usturoiul nu isi pierde din proprietati chiar daca este stocat si la o temperatura mai scazuta, pana la o minima de 5 grade, astfel ca este posibila depozitarea acestuia si in frigider.
Usturoiul trebuie totusi mentinut atata timp cat inca nu manifesta semne de alterare. Alterarea usturoiului poate insemna mucegaire, o inmuiere a bulbului, dar totodata poate insemna si crestere a mugurilor de radacina din usturoi.
Este indicat ca usturoiul sa fie consumat cat mai aproape de forma sa cruda, deoarece in acest caz isi pastreaza proprietatile benefice asupra sanatatii.
In cazul in care ne referim la ceapa, lucrurile sunt aproximativ similare, principala portiune a acesteia de consum fiind tot bulbul.
Ceapa are, in functie de subtip, mai multe forme de maturizare si de consum, adica se poate consuma atat bulbul, cat si frunzele acesteia. Ceapa verde, cu frunze lungi comestibile, ceapa rosie si ceapa galbena, la care se consuma doar bulbul.
Si in cazul cepei, temperatura de mentinere este intre 18-25 de grade Celsius, considerata temperatura ideala, dar poate ajunge pana la o maxima de 30 de grade Celsius si la o minima de 5 grade Celsius.
Trebuie insa avut grija ca ceapa sa nu fie mucegaita sau moale; aceste aspecte putand arata o alterare a alimentului. Este bine ca ceapa verde sa fie spalata inainte de consum si sa fie indepartate cu precautie toate invelisurile externe in cazul cepei galbene si rosii.
Momentul zilei in care trebuie consumate aceste doua alimente constituie un aspect important, deoarece viteza de metabolizare variaza in functie de acesta.
La primele ore ale diminetii, viteza de metabolizare, dar si cea de absorbtie este mai mare. Atunci se vor absorbi toate substantele nutritive si benefice din legume, iar cele cu efecte nocive vor fi rapid eliminate.
Viteza de metabolizare scade in momentul amiezii si astfel ca se poate ajunge la o oarecare balanta intre efectele pozitive si cele negative. Seara, absorbtia este atat de lenta, incat vor avea ca efect principal doar substantele nocive din ceapa si din usturoi.
Asadar, momentul zilei este direct corelat cu metabolismul, cu absorbtia si cu functia hepatica cu rol de activare a nutrientilor si de inactivare si eliminare a substantelor nocive din acestea doua.
Totodata, beneficiul pe care il au atat usturoiul, cat si ceapa asupra organismului, face referire la o vasodilatatie si o accelerare a pulsului. Aceste doua efecte asupra sistemului cardio-vascular in conditiile in care au loc la primele ore ale diminetii sunt mult mai benefice deoarece urmeaza o perioada de activitate intensa.
Insa daca vasodilatatia si tahicardia produsa de ceapa si usturoi are loc seara, in momentul in care se doreste incetinirea pulsului si tensiunii arteriale (de catre sistemul vegetativ al organismului) deoarece se pregateste de somn, aceste doua efecte, extern si intern al organismului, se vor intersecta, iar rezultatul va fi unul exprimat in caracteristica nociva a usturoiului si a cepei.
In primul rand, usturoiul are un compus de ordine chimica sau biochimica denumit alicina. Alicina este de fapt cea care confera mirosul specific usturoiului ,dar si gustul acestuia, insa nu numai.
Avantajul major al usturoiului este acela ca are un continut hipocaloric, adica o cantiate de doar 40 de kcal per suta de grame.
Usturoiul mai are un continut important de ioni si vitamine. Printre acestea se gaseste vitamina B6, vitamina C, manganul, dar si, din pacate, un continut relativ bogat de aproximativ 5% seleniu – produs toxic. La acestea se adauga si cantitati foarte mici de calciu, potasiu si fier.
Pe langa continutul nutritiv destul de important, usturoiul actioneaza si in stimularea sistemului imunitar. Efectul pe care il are usturoiul asupra sistemului imunitar este similar cu cel al cepei. Ceapa este putin mai importanta in imunitate deoarece are un continut de vitamina C mai mare decat cel al usturoiului.
Prin stimularea activarii si formarii de noi celule T si B (celule care fac parte din imunitatea organismului), usturoiul este un component important in cazul preventiei de anumite patologii dintre cele mai uzuale (gripa, viroza, raceala). Un studiu a demonstrat ca peste 60% din persoanele care consuma in mod frecvent usturoi au sanse mult reduse de a face gripa.
Alt efect extrem de benefic, atat in cazul usturoiului, cat si in cel al cepei se refera la bolile cardiovasculare. Printr-un efect de vasodilatatie si fluidizare si normalizare a circulatiei, ambele au un rol foarte important in patologii cardiace si cardiovasculare, precum atacurile de cord si accidentele vasculare cerebrale.
Hipertensiunea arteriala sau hipertensiunea in general sunt doua din patologiile cardiace care sunt prevenite, putand fi estompate sansele de complicatie prin consumul ridicat de usturoi si de ceapa.
Studii medicale elaborate au demonstrat ca daca se consuma usturoi sau ceapa, cele doua au un impact important la persoanele cu tensiune arteriala ridicata (67% din persoanele implicate in studiu, diagnosticate initial cu hipertensiune de diferite grade).
Un alt studiu comparativ a demonstrat ca un consum de extract de usturoi maturat la doze de 600-1.500 mg a fost la fel de eficace precum un medicament cunoscut ca si hipotensor (denumit atenol). Durata consumului pentru ca efectul sa fie similar cu cel al medicamentului este semnificativ mai mare, adica un consum de ceapa sau de ustoroi zilnic pe o perioada de 12-20 saptamani.
Un alt efect benefic al cepei si usturoiului ajuta in special persoanele care au un risc ridicat de metale grele. Persoanele care din mai multe cauze (munca intr-o asemenea profesie, ori consumul excesiv de peste) vor avea toxicitate crescuta involuntara cu metale grele, pot sa isi detoxifice organismul cu ajutorul usturoiului si al cepei.
Daca dozele sunt suficient de mari, compusii cu sulf din usturoi s-au dovedit a asigura o oarecare protejare impotriva deteriorarii organelor in general, accelerand eliminarea metalelor grele, fapt pentru care usturoiul si ceapa sunt asadar implicate in eliminarea riscului de intoxicare cu metale grele.
Pe langa aceasta, usturoiul si ceapa s-au dovedit a avea inca un rand de efecte benefice asupra densitatii osoase, indeosebi la femeile ce se afla la debutul perioadei de menopauza. S-a putut constata ca usturoiul si ceapa intervin in procesul nociv de formare al osteoartritei si al osteoporozei.
In cazul usturoiului si al cepei exista si efecte nocive. In primul rand, ambele au un continut redus, dar existent de seleniu. Se adauga si faptul ca ambele legume vor conferi un miros al cavitatii bucale pe care majoritatea persoanelor (in mod firesc) nu il doresc, gasindu-l dificil de indepartat.
De asemenea, mai exista si efectul nociv al momentului de consum. Un consum de usturoi seara ori cu putine momente inainte de culcare va putea produce o serie de efecte de agitatie. Efectul de vasodilatatie si asupra sistemului cardiovascular in general, in conditiile in care se apropie ora de somn, nu este cel scontat si de dorit.
Daca exista o hipertensiune de o alta etiologie, usturoiul si ceapa vor produce o posibila crestere a acestor valori tensionale sau o accelerare sporita a pulsului, fapt care poate creste riscul de accident vascular cerebral.
Totodata, atat ceapa, cat si usturoiul vor produce o secretie a sucului gastric prea mare, existand riscul unor arsuri, patologii de boli de reflux gastro-esofagian sau de acutizare a simptomelor de gastrita. In cazul in care cunoasteti ca exista patologii digestive colaterale, precum gastrita, ulcerul sau boala de reflux nu este indicat sa consumati usturoi ori ceapa in exces, in special seara.
Consumul de ceapa sau de usturoi este recomandat o data la doua zile, in special dimineata, in ciuda odorizarii pe care il va lasa asupra cavitatii bucale, existand sisteme de a estompa acest efect.