Vederea este unul din principalele simturi ale omului, ce este existential intr-o lume in care orice informatie calatoreste cu o viteza uimitoare, iar pentru a capta aceste informatii avem nevoie de o vedere cat mai buna.
Vederea fiziologica data de ochiul emetrop, sau fara patologii de refractie este un mecanism complet de lentile guvernat de legi fizice ale opticii.
Insa si acest sistem poate sa sufere mici defectiuni care se vor corecta cu alte lentile plasate in fata ochiului uman – ochelari. Ochelarii sunt alcatuite din una sau mai multe tipuri de lentile care au menirea sa redea ochiului imaginea corecta.
Insa adesea ne intrebam sau mai auzim persoane care sustine ideea, "vad totusi si fara ochelari" sau "mi-am pus ochelari si vederea mi s-a inrautatit", ori "mi-am pus ochelari si cu toate acestea de la an la an vederea mi-a scazut si mai mult si mai repede". Apare asadar intrebarea:
Corectia optica este un remediu, doar un mijloc de a stagna problemele de vedere si de a estompa inrautatirea acestei vederi optime sau doar un remediu temporar care oricum va duce la o crestere gradata a dioptriilor.
Ochiul uman cu forma sa de sfera are in portiunea sa anterioara o zona mai curbata care este denumita cornee.
Prin cornee se ajunge la urmatoarea componenta denumita sclera. Ulterior urmatoarele componente sunt reprezentate de pupila care este inconjurata de o alta componenta mult mai colorata decat aceasta - iris-ul (imaginea pupilei este neagra).
Pupila fiind portiunea interna este cea care permite cantitatea de lumina necesara pentru formarea imaginii, iar iris-ul este cel care ne da culoarea ochiului.
Ulterior parcurgerii a 2 umori (apoasa si vitroasa) iar in final imaginea se va forma pe peretele (segmentul) cel mai posterior al acestei sfere, denumita retina. Aceasta retina are rolul de ecran.
Pe acest ecran, odata formata imaginea ea va fi transformata in impulsuri electrice care prin intermediul nervului optic va fi transportata pana la creier pentru a putea fi interpretata.
Datorita capacitatii muschilor interni de a adapta cantitatea de lumina dar si modificari prin alungirea lentilelor ochiului, totodata prin miscarea globilor oculari data de muschii ciliari.
Astfel ca raza campului vizual este de 1300-1350 intr-o linie verticala si 2000 pe o linie orizontala.
Miopia
Miopia este patologia de refractie care nu permite persoanei sa vada bine (sau cu claritate) obiectele aflate la distanta. Acest lucru apare din cauza unor vicii de refractie, imaginea ce se formeaza nu va fi direct pe retina, ci in fata acestuia.
Din acest motiv la o persoana mioapa, daca va apropia obiectul, acesta il va putea distinge.
Miopia va cauza si fotofobie, aceasta poate sa fie sesizata in special in anotimpurile de extreme, adica vara cand oricum lumina este mult mai intensa, sau poate fi sesizata iarna datorita unor reflexii date din zapada.
Aceasta fotofobie poate fi ajustata prin lentine ce vor contile protectie (adica lentile colorate) care vor mai opri din lumina.
Miopia este corectata prin acele lentine cu ( - )
Mai mult de 25% din populatia globului (deci peste un sfert) sufera de miopie. Un procent de aproximativ 26% din populatia lumii are asadar miopie in diferite stadii de afectare.
Daca miopia va creste constant chiar daca sunt purtati ochelarii in mod corespunzator, poate fi data nu doar de un viciu de refractie ci si de o leziune la nivelul fundului de ochi.
Corectarea propriu-zisa a miopiei se poate face doar prin operatie. Operatia pentru miopie are doua patologii ce doreste sa le corecteze. Prima ar fi datorata de complicatia frecventa ce survine la miopi si anume cataracta. In cazul acesta cataracta se opereaza.
Al doilea tip de operatie este cel care corecteaza in sine patologia refractara si implica o operatie cu unde laser pentru corectie. Operatia de cataracta in schimb se recomanda in special la dioptriile crescute.
Operatia de corectare a miopiei se va face prin asa-zisa slefuire a corneei. Adica se va reda corneei mediul de refractare adecvat. O alta metoda de corectare operatorie a miopiei este prin transplant sau inlocuire a cristalinului.
Cauza miopiei este cel mai adesea una congenitala si asadar ereditara, adica are un procent de 90%. Miopia se corecteaza cu lentile divergente.
Prezbiopia inseamna o complicatie relativa a miopiei. Adica, desi miopia in sine reprezinta dificultatea de a distinge obiecte aflate la distanta, totusi daca nu este corectata in timp util dupa varsta de 40-45 de ani miopiei i se va adauga inca o problema de vedere si anume prezbiopia.
Adica dificultatea de a distinge cu claritate obiecte aflate atat la distanta cat si la apropiere. Prezbiopia se corecteaza cu lentile clindrice.
Ce trebuie sa stim despre miopie
- Are un grad de crestere destul de scazut daca debuteaza in perioada adolescentei.
- Nu se corecteaza cu ochelari, dar purtarea lor la nevoie va imbunatati calitatea vietii si va sista oboseala resimtita la distanta. Lentilelor divergente de corectie a miopiei li se pot adauga lentile cu tratament (lentile colorate) pentru a diminua aceasta cantitate de lumina.
- Daca nu este diagnosticata si corectata cu dioptrii in timp util si adecvate, exista riscul ca dupa varsta de 40 de ani miopia sa devina prezbiopie.
- Miopia se corecteaza sau se trateaza doar prin interventie chirurgicala fie de transplant de cristalin fie prin corectie cu operatie laser a cristalinului.
Hipermetropia
Hipermetropia este deficitul de vedere cauzat de faptul ca imaginea se formeaza in spatele retinei. Acest viciu de refractie se corecteaza cu lentile convergente (acele lentile cu ( + ).
Intr-un mod abstract spus, toate persoanele sufera de un grad mai mic sau mai mare de hipermetropie in primii doi ani de viata. Aceasta hipermetropie de un grad minor reprezinta de fapt o capacitate de adaptabilitate mai scazuta a ochiului si o evolutie a sa ulterioara.
Hipermetropia poate sa fie debutata inca din copilarie, dar poate sa apara si la o varsta mai inaintata. Hipermetropia nu poate fi corectata decat prin operatie chirurgicala cu laser care poate sa isi atinga efectul scontat sau macar sa reduca dioptriile.
In acest caz de interventie cu laser, aceasta corectie chirurgicala presupune la fel ca si in cazul operatiei de miopiei o remodelare a corneei.
Purtarea lentilelor cu dioptrii pentru persoanele cu hipermetropie este esentiala, deoarece pana la varsta de 16-20 de ani cand organismul si ochiul este complet maturizat nu se prefera interventia chirurgicala.
Daca pana in acel moment sunt purtati ochelarii, sansele sunt mari ca deficitul de refractie sa nu creasca si astfel ca dioptria sa ramana constanta.
Ca si incidenta a cazurilor, hipermetropia apare mai des la persoane dupa varsta de 40-45 de ani, uneori ca si o adaugire a viciilor de refractie de tipul miopiei, dar alteori singular.
Hipermetropia are un procent ridicat de aproximativ 20-30% dupa varsta de 40 de ani si poate fi data si de persoanele ce au avut o activitate meticuloasa, o profesie ce a implicat atentia sporita la detalii, sau persoanelor culte care au citit multe lecturi pe parcursul vietii.
Altfel spus poate fi considerat un viciu de refractie cauzat de oboseala ochilor.
Ce trebuie sa retinem despre hipermetropie
- Lentilele de corectie este foarte important a fi purtate in special de catre persoanele la care acest viciu de refractie a debutat inca din copilarie;
- Persoanelor trecute de 40-45 de ani le este absolut esential a purta astfel de ochelari cu corectie optica pentru a usura activitatea de a citi sau de a intreprinde o serie de activitati ce tin de profesie ori domestice, fara corectia optica nu ar putea reusi;
- Corectia hipermetropiei se realizeaza chirurgical (operatie laser de remodelare a corneei) insa in special aceasta interventie are rolul de a scadea dioptria si nu neaparat sau nu intodeauna se reuseste eliminarea completa a acesteia.
Astigmatismul este conditia in care incapacitatea de a vedea clar atat la distanta cat si la apropiere are loc simultan si nu gradat (hipermetropia nu succede miopia).
Aceasta patologie de vedere este cauzata tot de o disfunctie la nivelul corneei, deoarece aici exista in cadrul curburii fiziologice o curbura neregulata .
Corneea fiind in fapt si actionand ca o lentila, va bloca capacitatea de transmitere a informatiei corect catre retina. Focalizarea corecta este principala problema. Mai exista si un astigmatism cauzat de cristalin, adica a doua lentila a ochiului are o disfunctie la nivelul curburii.
Depistarea astigmatismului se face adesea chiar de catre individ in sine, deoarece in cazul incercarii de vizualizare cu claritate va incerca constant sa isi realizeze o auto-adaptabilitate.
Altfel spus va face "ochii mici" este de fapt o incercare de corecctie proprie cu ajutorul musculaturii ochiului. Acest astigmatism da adesea si o sensibilitate la lumina, dar si o oboseala oculara sau o cefalee. Astigmatismul mai poate fi dat si de catre o fortare permanenta a ochilor.
Adica lucrul pe o lumina insuficienta, sau activitatea frecventa pe o lumina artificiala si nu una naturala, dar si activitatea pe o lumina foarte puternica, cum este cazul luminii de la calculator sau luminii data de neon.
Insa cea mai intalnita cauza a astigmatismului este cea congenitala si are o predominanta genetica.
Adica in cazul in care unul dintre parinti sufera de astigmatism deja exista o probabilitate crescuta ca si copilul sa o mosteneasca. Astigmatismul poate sa fie regasit concomitent si cu un alt viciu de refractie, precum miopia sau hipermetropia.
Corectia astigmatismului se realizeaza cu lentile cilindrice insa tratamentul sau corectia acestuia se face tot prin interventie chirurgicala cu laser de corectie a deficitului cornean.
Aceasta patologie este una mai speciala deoarece reprezinta ca exista un viciu de refractie dar ca acesta este diferit la cei doi ochi. Adica un ochi necesita o dioptrie mai mare in timp ce celalalt necesita o corectie optica cu o dioptrie mai mica.
Exista si cazuri in care un ochi sa fie afectat (sa aiba viciu de refractie) iar celalalt sa nu necesite nici un fel de corectie optica deoarece poate sa redea imaginea corect. Acest tip de anizometropie este mai rar intalnit si adesea in timp, "prin simpatie" va fi afectat si ochiul sanatos.
Asadar este de retinut ca oricare ar fi patologia, lentilele cu dioptrii nu vor putea trata patologia de fond si nici nu o vor putea corecta. In acest caz nu se poate vorbi ca purtarea de ochelari corecteaza la modul propriu si nici ca vor stagna patologia de vedere.
Insa nepurtarea ochelarilor va duce in mod cert la o scadere a capacitatii de vedere si la necesitatea unor dioptrii tot mai mari.
Astfel ca, daca sunt indicate anumite dioptrii si acestea nu sunt purtate, exista posibilitatea ca in timp viciul de refractie sa se agraveze dar si sa fie corelat (unei miopii sa ii se adauge si o hipermetropie – prezbiopii), sau in cazul unei hipermetropii din copilarie, avansarea in dioptrii sa fie prea rapida daca nu sunt purtate lentilele corectoare.