Insomnia sau mai precis tulburarile de somn sunt ceea ce inseamna disfunctia atat ca si timp de somn, de odihna.
Adica un interval de sub 8 ore al celui de odihna, dar inseamna si un somn care nu este odihnitor, altfel denumit acea perioada care dupa ce persoana se trezeste, refacerea corpului nu este completa.
Somnul fiziologic trebuie sa cuprinda un interval intre 7-9 ore de odihna adica o perioada in care persoana sa doarma pentru ca in perioada de activitate, organismul necesita o energie mult mai mare si o functionare permanenta a viscerelor sale la capacitati de diferite intensitati dar care oricum sunt solicitate.
Pulsul pe parcursul zilei poate varia intre 60 si 90 de batai pe minut si in cazul unor activitati si mai intense acesta poate trece de 100.
Frecventa respiratorie trebuie sa fie de 20,30 de inspiruri si expiruri per minut dar care iarasi in cazul unei agitatii poate spori. Este lesne de inteles ca si celelalte au o activitate la fel de sporita, stomacul si ficatul in cazul digestiei, ficatul si pentru detoxifiere alaturi de rinichi care au si rolul de eliminare al compusilor.
In timpul somnului ritmul cardiac ajunge aproape de 50-60 batai per minut si nivelul respiratiilor de 20 per minut.
Asadar pe perioada de somn organismul isi reduce restul functiilor si incepe refacerea tesuturilor lezate, incepe intr-un ritm mai alert in a-si multiplica celulele interne si a reface tot ce a fost obosit sau distrus pe timpul zilei si se ocupa cu precadere de activitatea intrinseca.
Insa nici un alt organ nu necesita mai multa odihna decat creierul. Pe parcursul unei zile prin intermediul analizatorilor (ochi, ureche, piele, olfactie) primeste milioane si milioane de informatii. Toate aceste informatii sunt centralizate de catre creier, analizate si interpretate de catre acesta.
La aceste informatii se adauga si gandurile si informatiile de tip comanda pe care trebuie sa le execute creierul de la simpla contractie a mai multor muschi pentru a-si misca mana pana la comenzi mai complexe sau comenzi succedate intr-un ritm rapid.
La fel se adauga si informatiile pe care am dori sa le memoram si sa le inmagazinam pentru a le putea accesa mai tarziu.
Insa pe perioada somnului se face stocarea reala, adica tot ce a fost inmagazinat pe parcursul zilei se va fixa pentru a putea fi accesate zile si ani mai tarziu in perioada REM (Rapid Eye Movement) a somnului. In aceasta perioada creierul numai este la fel de solicitat si are perioada in care isi poate reduce activitatea.
Ganditi-va ce ar insemna sa turam o masina continuu fara sa o mai oprim si toata aceasta cursa sa o facem la o viteza de rulare mare fara macar sa reducem viteza, motorul s-ar arde si cablurile eventual s-ar topi, cam acelasi lucru se poate intampla si cu organismul nostru daca perioada de insomnie se succede pe o perioada prea mare de timp si nu este depistata, diagnosticata cauza si cel mai important tratata.
In ce priveste cauzele insomniei, acestea au doua mari categorii ca si forma de impartire, adica o data cauzele non-medicale, cauze psiho-sociale care pot provoca insomnii pasagere (insomnii care au loc la o perioada mare de succesiune – odata la o noapte) si insomnii cu recurenta sporita care cel mai adesea au cauze medicale.
In cazul in care apare un episod de insomnie odata la o perioada mare de timp, acestea pot sa treaca neobservate si intr-adevar sa aiba efecte nocive minimale asupra organismului, insa in cazul in care recurenta este prea mare, sau si daca vorbim de o insomnie episodica, dar daca aceasta persista un numar de zile consecutiv poate reprezenta o gravitate medicala de stare acuta.
Exista recorduri pentru numarul de ore nedormite, insa trebuie sa stim ca dupa 24 de ore consecutive de nesomn organismul incepe sa aiba o reactivitate mult scazuta .
Afectata este viteza de reactie atat a gandurilor dar si a activitatii cerebrale, dupa 36 de ore puterea de concentrare scade, dupa 48 de ore de somn organismul incepe sa intre intr-o stare de alerta si functiile vitale incep sa fie afectate.
Aceastea ar fi: viteza de respiratie, pulsul si tensiunea arteriala dar si o serie de alte activitati interne ale viscerelor.
In cazul in care vorbim de o durata de peste 72 de ore (3 zile) fara somn sau cu un somn de sub 5 ore in aceste 72 de ore deja se poate vorbi de leziuni cerebrale pe termen scurt dar si pe termen mai lung, de o forta de concentrare mult afectata dar si de o serie de functii afectate ale organelor interne. Intr-un final aceasta absenta a odihnei poate duce pana la deces sau la declansarea a o serie de patologii cerebrale.
Principala cauza non-medicala de care vorbim este adesea foarte cunoscuta si o denumim cu totii stres. Stresul este principalul factor care produce insomnia.
Acesta poate fi cauzat de probleme de ordin financiar, de ordin social care pot cauza persoanei o concentrare mult prea mare asupra problemelor si metodelor de rezolvare a acestora astfel incat pot produce o insomnie temporara.
Tot in cauze non-medicale se pot evidentia o serie de fenomene traumatizante sau traumatice de ordin psihologic. Adica daca se trece printr-un fenomen neplacut de tipul unui deces in familie sau decesul unei persoane apropiate ori printr-un soc de natura psihica acestea pot produce o insomnie temporara.
Efortul prelungit, sau tura de noapte in mod repetat pot da peste cap ceasul biologic si atunci se poate forma un reflex de a nu mai dormi suficient (cauzat de natura serviciului) sau de a nu mai dormi noaptea ci doar ziua.
Somnul diurn in detrimentul celui nocturn desi poate fi de un numar de ore aproximativ egal nu este la fel de odihnitor. Activitatea excesiva in special cea la calculator sau la alte genuri de electronice (tableta, jocuri pe calculator, jocuri pe televizor), toate pot produce insomnii.
Mecanismul de insomnii pe care le pot produce acestea este unul de natura neurologica, adica succedarea prea rapida de imagini care contin un numar prea mare de pixeli sau care desfasoara in paralel prea multe actiuni (cum este cazul jocurilor) vor solicita intr-atat de mult creierul, incat si pe perioada somnului imaginile vizualizate vor fi inmagazinate fara a fi observate macar.
Factorii de mediu sunt totodata foarte importanti, asa ca o lumina sacadata sau o lumina prea puternica atat pe perioada zilei (in timpul activitatii profesionale) sau o lumina prea puternica in timpul somnului pot duce la insomnii deoarece nu vor permite o odihna adecvata.
Mentinerea pe timpul somnului a unei lumini (de veghe) sau a televizorului pornit vor produce o stimulare inconstienta a analizatorilor (auditivi sau optici in speta) care vor duce la o absenta a odihnei adecvate.
Somnul partenerului sau al colocatarilor, adica in cazul in care sunteti intr-o casa zgomotoasa sau in cazul in care partenerul/partenera sforaie vor putea produce insomnii.
Alta clasa de cauze ale insomniilor este si ceea ce strainii denumesc jet-leg, adica in momentul in care se schimba fusul orar, adica zborul transcontinental sau pe o distanta mare va produce o dereglare in fusul orar al persoanei si pe o perioada de cateva zile va produce insomnii.
Insa aceste insomnii sunt pasagere si cel mai adesea se reglementeaza dupa cateva zile. Insa in cazul persoanelor care efectueaza acest stil de zboruri in mod frecvent datorita naturii activitatii va putea produce o insomnie pe termen lung, ireversibila si cu efecte foarte nocive.
Aceste multiple cauze non-medicale care pot produce insomnii sunt de regula cel mai usor depistabile si tratabile deoarece odata ce acestea vor fi indepartate ca si cauze este cel mai probabil ca imediat ulterior (in cateva zile de la indepartarea cauzei) somnul odihnitor sa revina fara alte patologii sau probleme pe termen lung.
Daca este sa vorbim de alte cauze decat cele medicale, mai exista o categorie care nu ar intra neaparat in categoria celor medicale ci mai degraba in categoria unor substante care prin efectul lor biochimic si chimic ar actiona in a provoca aceste insomnii.
Prima substanta din aceasta categorie este orice substanta care are continut de psiho-excitanti, adica orice bautura cu cafeina sau cofeina orice bautura denumita generic energizant, sau anumite ceaiuri cu efect de a mentine organismul in alerta de tipul ceaiului negru, ceaiul verde.
Toate aceste substante consumate cu putin timp inainte de ora de somn, consumate in exces sau intr-o cantitate prea mare per o bautura pot produce insomnii. Cel mai adesea insomniile produse de aceste substante sunt izolate, adica unice si odata ce nu se mai repeta supradozarea fie singulara fie pe termen lung ca si tabiet, organismul isi poate reveni la normal.
O alta substanta cu efecte cel putin paradoxale sunt somniferele. Somniferele si substantele multiple care sunt denumite a ajuta la un somn linistitor cu continut de valeriana, sau ceaiurile pentru un somn linistitor cum sunt denumite multe substante au in fapt acelasi principiu de baza: vor bloca si incetini capacitatea de transmitere neuronala si astfel vor produce un somn prin blocaje neurologice.
Desi aceste substante au multiple efecte nedorite si nocive, utilizate pe termen lung au exact efectul pentru ce sunt administrate, adica vor produce somnul.
Dupa o utilizare indelungata organismul il va percepe ca o substanta proprie si ca la orice dependenta trebuie marita constant doza atlfel efectul initial de somn linistit nu mai poate fi obtinut si pe de alta parte este posibil ca efectul advers sa fie exact cel invers, adica de a produce o insomnie.
Astfel ca utilizarea acestor tipuri de medicamente nu trebuie facuta decat dupa un consult medical amplu si doar la recomandarea medicala, iar pe cat posibil ar trebui evitat consumul de aceste substante.
In locul acestor substante se pot folosi anumite remedii de tip natural, adica inainte de culcare se pot folosi ceai de tei (care are un efect linistitor, sau tot inainte de culcare se poate folosi remediul clasic de a consuma lapte cald care se cunoaste a avea efecte linistitoare si de a induce somnul).
Alte substante care pot produce insomnii sunt anumite medicamente din clasa bronhodilatatoarelor sau a anumitor medicamente din clasa steroizilor sau corticosteroizilor.
Insa din categoria cauzelor strict medicale intra si o serie de patologii psihice si psihiatrice, adica anumite depresii psihiatrice ca si natura sau a anumitor fobii patologice, aceste fobii vor produce absenta somnului prin frica de acel obiect, animal, spatiu sau stare.
Tot insomnii pot fi produse de anumite boli pulmonare de tipul astmului ori mai precis a crizelor astmatice din somn si de BPOC (Bronsita pulmonara obstructiv constrictiva) care vor produce o senzatie de sufocare sau de inec in momentul in care scade frecventa respiratorie, cum este cazul in timpul somnului.
Alta cauza a insomniilor de tip medical este in cazul persoanelor ce sufera de obezitate, iar explicatia ar fi ca oricum la aceste persoane circulatia este ingreunata, circulatia oricum este mai deficitar realizata la persoanele obeze, iar in timpul somnului printr-o carenta de asigurare a sangelui se va produce aceasta insomnie declansata prin mecanism neurologic de catre creier care nu primeste suficienti nutrienti, oxigen.
Cauze medicale care vor produce insomnii prin mecanism indirect sunt acele patologii care nu vor permite odihna datorita simptomelor produse.
Aceste simptome de tipul pruritului sever (mancarimilor) cum este cazul in o serie de patologii de factura dermatologica, pornind de la niste eczeme sau de la banalele boli ale copilariei: varicela, pojar.
Insa si de o serie de patologii din sfera sistemului digestiv cum este cazul bolii de reflux gastroesofagian in care daca persoana sta in pozitie culcata se accentueaza simptomele de arsura, durere retrosternala sau de aciditate care pot sa mearga pana la senzatie de sufocare. Aceste simptome vor produce prin acest set de efecte tulburari ale somnului.
Indiferent de natura generala a insomniilor acestea trebuiesc identificate precis ca si cauza si eliminat acest factor nociv sau tratat daca este cazul, deoarece insomniile pot produce pe termen mediu si lung o serie de disfunctii de la cele mai usoare la unele foarte nocive.