Greata si varsaturile sunt obisnuite la copil, ca parte a unor boli usoare autolimitate, cauzate frecvent de infectii virale.
De ce se produc varsaturile:
Varsaturile se produc in cadrul unor toxinfectii alimentare, unor infectii, unor medicamente sau la miscare.
Greata precede varsatura la copil dar nu intotdeauna. Copiii mici nu sunt capabili sa descrie senzatia de greata dar se pot plange de dureri de burtica sau alte acuze nespecifice.
Varsaturile sunt benefice cand se elimina substante daunatoare organismului (in intoxicatii de exemplu). Totusi, medicamentele sau metodele de inducere a varsaturilor (siropul de ipeca sau stimularea faringelui) nu sunt recomandate, de prima intentie fiind adresarea catre un serviciu de urgenta.
Varsaturi versus regurgitatii. Subliniez ca exista o diferenta intre aceste doua notiuni desi termenii sunt adesea folositi unul in locul celuilalt. Regurgitatia se produce dupa eructatie (eliminarea aerului) dupa ce copilul a fost alimentat. Multi copii regurgiteaza laptele de mama sau formula si pe gura si pe nas.
Diferentierea intre varsatura si regurgitatie se face cu ajutorul medicului pediatru, criteriul obiectiv dupa care se face incadrarea intr-una sau in cealalta situatie este curba ponderala.
Cauzele varsaturilor:
Posibilele cauze ale varsaturilor variaza cu varsta copilului:
A. Nou-nascut si sugar mic: poate fi greu pentru parinte sa diferentieze varsatura de regurgitatie la aceasta varsta deoarece multi copii scot laptele in jet sau in cantitati mari. Este recomandat pentru aceasta grupa de varsta consultul la pediatru.
B. Sugarul mare si copilul varsa cel mai frecvent in cadrul enterocolitelor virale, mai rar insa in patologie de tip toxiinfectie alimentara, reflux gastro-esofagian, ulcer, obstructie intestinala.
C. Adolescent: prima cauza de varsaturi este enterocolita infectioasa. Cauze rare: apendicita, bulimie, sarcina, ulcer gastric, pancreatita, boala inflamatorie intestinala cronica, toxicomanie.
Ce face parintele acasa cand copilul varsa:
1. Urmareste semne de deshidratare:
- o deshidratare usoara presupune gura putin uscata si senzatie de sete. In acest caz nu e necesar consult medical imediat insa trebuie urmarit in continuare pentru depistarea agravarii deshidratarii.
- o deshidratare medie, grava presupune scaderea cantitatii de urina emisa, gura uscata, ochi infundati in orbite, lipsa lacrimilor in timpul plansului. In aceasta situatie, parintii vor merge cat mai curand posibil intr-o unitate spitaliceasca care poate asigura tratament specific.
2. Daca varsaturile insotesc febra inalta si convulsii, parintii solicita urgent ambulanta la 112 si vor fi transportati catre cea mai apropiata unitate spitaliceasca, suspiciunea fiind de meningita.
3. Cand copilul (sugarul diversificat si copilul prescolar sau scolar) prezinta o prima varsatura, neinsotita de febra sau de alte simptome, parintele va institui un repaus digestiv pentru 15-20 min dupa care ii va da lichide (apa, ceai indulcit sau saruri de rehidratare orala) in cantitati mici, la intervale regulate (spre exemplu: 5ml lichid/5min), timp de 30-60 min.
Daca copilul tolereaza aceste cantitati mici de lichide, adica nu mai varsa, se trece la etapa urmatoare, de administrare a 30 – 40 ml lichide si, daca si aceasta administrare a fost tolerata, abia apoi se poate incerca introducerea de pesmet, sticks-uri, biscuiti simpli. Daca si aceasta etapa a fost trecuta cu bine, se va trece la alimente usor asimilabile: supa facuta in casa, iaurt, etc.
Sugarul mic, nediversificat, care a varsat, va fi lasat in acelasi repaus digestiv timp de 15-20 min si va fi vazut de medicul pediatru cat mai curand posibil.
Ce nu face parintele acasa cand copilul varsa:
- nu ii da sa manance imediat dupa varsatura;
- nu insista cu alimentatia in conditiile in care copilul repeta varsaturile dupa fiecare tentativa de realimentare. Important este copilul sa tolereze lichidele si abia apoi alimente solide.
- nu ii da lapte pentru ca laptele este un lichid greu de digerat. Lichidele folosite pentru rehidratare sunt in ordine: sarurile de rehidratare orala, ceai indulcit sau, in ultima instanta, apa simpla.
Nu uitati ca noi parintii suntem cei care putem si trebuie sa acordam primul ajutor copiilor nostri si ca de masurile aplicate corect depinde evolutia ulterioara a copilului care varsa.
Dr Popescu Ionela
Medic Primar Pediatru
Spital Privat Obstetrica Ginecologie Euromaterna Constanta