Colesterolul este o substanta chimica ceroasa, asemanatoare grasimii, sintetizata in ficat si care se gaseste in anumite alimente, precum cele de origine animala, produsele lactate (laptele integral), oua si carne.
Organismul are nevoie de o anumita cantitate de colesterol pentru diverse functii. Membranele celulare contin colesterol, organismul folosind de asemenea colesterolul pentru a sintetiza hormoni, vitamina D si acizii biliari necesari digestiei lipidelor. Cu toate acestea, organismul are nevoie doar de o cantitate mica de colesterol pentru a-si satisface aceste nevoi. Atunci cand cantitatea de colesterol din organism este prea mare, pot aparea anumite probleme de sanatate, precum boala coronariana.
Atunci cand exista o cantitate mare de colesterol in organism se formeaza placile de aterom (un depozit dur si gros) la nivelul vaselor ce iriga inima(arterele coronare), ingustandu-se astfel lumenul vascular, iar fluxul sangvin spre tesutul miocardic este redus. In timp, aceste depozite duc la aparitia aterosclerozei, suferinta ce determina aparitia diferitelor afectiuni cardiace.
Atunci cand la nivelul cordului nu ajunge o cantitate suficienta de sange oxigenat, apare ischemia, ce are ca si corespondent durerea precordiala - denumita angina.
Daca fluxul de sange ce iriga o anumita portiune a cordului este intrerupt complet prin obliterarea unei artere coronare, se instaleaza infarctul miocardic. Acesta este rezultatul aparitiei unui tromb ce se formeaza la nivelul placii de aterom.
Colesterolul circula in sange atasat de proteine - ansamblul astfel format poarta numele de lipoproteine. Acestea se clasifica in lipoproteine cu densitate mare, densitate mica si densitate foarte mica, in functie de raportul dintre proteine si colesterol existent in ansamblu:
- lipoproteine cu densitate mica (LDL): LDL, denumit si colesterol "rau", pot determina aparitia placii de aterom la nivelul peretelui arterial; cu cat cantitatea de LDL din sange este mai mare, cu atat riscul de boala coronariana este mai mare
- lipoproteine cu densitate mare (HDL): HDL, denumit si colesterol "bun", ajuta organismul sa epureze colesterolul din sange; cu cat nivelul de HDL din sange este mai mare, cu atat mai bine; daca nivelul de HDL este scazut, riscul de boala cardiaca creste
- trigliceride sau lipoproteine cu densitate foarte mica (VLDL): trigligeridele sunt un alt tip de lipide ce sunt transportate in sange de VLDL. In mod normal, numai o cantitate scazuta de trigliceride se gaseste in sange; majoritatea sunt depozitate in tesutul gras. VLDL se aseamana cu LDL prin aceea ca au un continut crescut de lipide si scazut de proteine. Un nivel crescut al trigliceridelor, asociat unui nivel crescut de LDL creste riscul de boala cardiaca.
Numerosi factori pot influenta nivelul colesterolului. Printre acestia se numara:
- dieta - nivelul de colesterol creste in conditiile consumului unor alimente ce contin grasimi saturate si colesterol; incercati sa reduceti consumul alimentelor ce contin colesterol si grasimi saturate
- greutatea - pe langa faptul ca este in sine un risc crescut pentru aparitia bolilor cardiace, obezitatea poate creste si nivelul colesterolului; pierderea in greutate duce la scaderea nivelului de LDL si de colesterol total si determina o crestere a nivelului de HDL
- exercitiul fizic - practicarea regulata a exercitiilor fizice reduce nivelul de LDL si il creste pe acela de HDL; acestea trebuie sa dureze cel putin 30 de minute pe zi
- varsta si sexul - pe masura ce imbatranim, nivelul colesterolului creste; inainte de menopauza, femeile au un nivel mai scazut al colesterolului comparativ cu barbatii de aceeasi varsta; dupa menopauza, totusi, nivelul LDL are o tendinta ascendenta
- ereditatea - genele determina cantitatea de colesterol pe care o sintetizeaza organismul; un nivel crescut de colesterol poate fi o trasatura familiala
- alte cauze - anumite medicatii si afectiuni medicale pot determina un nivel crescut al colesterolului.
Exista cativa factori de risc ce duc la cresterea nivelului colesterolului in organism - dintre acestia, unii pot fi controlati, altii nu.
Factori de risc necontrolabili
- sexul: dupa menopauza, nivelul LDL (colesterol "rau") creste, crescand si riscul de boala cardiaca
- varsta: riscul creste pe masura ce inaintezi in varsta; barbatii peste 45 de ani si femeile peste 55 ani au un risc mai mare de a avea un nivel crescut al colesterolului
- ereditatatea: riscul este mai mare daca tatal sau un frate au avut afectare cardiaca la o varsta mai tanara (sub 55 ani) sau mama sau o sora la o varsta sub 65 de ani
Factori de risc controlabili
- dieta: consumul de alimente bogate in grasimi saturate si colesterol creste nivelul LDL;
- greutatea: obezitatea se asociaza cu o cresterea nivelului LDL si o scadere a HDL;
- exercitiul fizic: scade nivelul LDL si il creste pe cel de HDL (colesterol "bun"); de asemenea, ajuta la scaderea in greutate.
Indiferent de varsta, un pacient responsabil, trebuie sa efectueze anual un set de analize uzuale, printre care si evaluarea profilului lipoproteinelor. Acesta include:
- colesterol total;
- LDL;
- HDL;
- trigliceride.
Exista doua situatii de efectuare a profilului lipidic: testarea a jeun a nivelului de colesterol (dupa o perioada de post) si analiza nivelului de colesterol fara a exista in prealabil o perioada de post. Aceasta din urma determina nivelul colesterolului total si al HDL. Testul efectuat a jeun, ce poarta numele de profilul lipidic sau analiza lipoproteinelor, va determina nivelul de LDL, HDL si colesterol total, precum si nivelul trigliceridelor si al VLDL.
Se poate incepe cu o analiza fara existenta unei perioade de post anterioara si apoi, in functie de rezultatele obtinute, se poate continua cu efectuarea unui profil lipidic.
Medicii recomanda un nivel al colesterolului sub 200 mg/dl.
| Colesterol total | Categoria |
| Mai mic de 200 | Optim |
| Intre 200-239 | Nivel la limita (borderline) |
| Mai mare de 240 | Crescut |
Nivelul total de colesterol este o suma a urmatorelor componente:
- LDL (lipoproteine cu densitate mica, denumit si colesterol "rau");
- HDL (lipoproteine cu densitate mare, denumit si colesterol "bun";
- trigliceride (denumite si lipoproteine cu densitate foarte mica).
Iata cum puteti interpreta rezultatele testului:
LDL colesterol
LDL colesterolul se poate acumula la nivelul peretelui arterial crescand riscul de a dezvolta o afectiune cardiaca. De aceea este denumit si colesterol "rau". Cu cat valoarea LDL este mai mica, cu atat mai bine pentru sanatate. Iata interpretarea valorilor:
| LDL Colesterol | Categoria |
| Mai mic de 70 | Nivel Optim |
| 70-99 | Aproape optim |
| 100-110 | La limita (borderline) |
| >110 | Nivel Ridicat |
| 190 si peste | Nivel Foarte ridicat |
Daca suferi de o boala cardiaca sau de o afectare vasculara, ar trebui sa incerci sa iti cobori nivelul LDL sub 70. Pentru persoanele ce sufera de diabet zaharat sau care prezinta numerosi factori de risc cardiaci, scopul tratamentului este atingerea unui nivel al LDL sub 100.
HDL Colesterol
Atunci cand vorbim despre HDL colesterol - colesterol "bun" - cu cat valoarea este mai mare, cu atat mai bine. Acest lucru se datoreaza faptului ca HDL te protejeaza de afectiuni cardiace ajutand la epurarea colesterolului din organism, prevenind astfel acumularea lui in peretele arterial. Iata interpretarea rezultatelor analizelor:
| HDL Colesterol | Categoria |
| 60 si peste | Optim; factor de protectie cardiac |
| Mai mic de 40 | Scazut; factor de risc cardiac |
Trigliceridele
Trigliceridele sunt structura chimica sub care se gasesc majoritatea lipidelor in organism si alimentatie. Un nivel crescut al trigliceridelor a fost asociat cu aparitia bolii coronariene la anumiti indivizi. Iata analiza valorilor:
| Trigliceride | Categoria |
| Mai mic de 150 | Normal |
| 150-170 | La limita ( Borderline ) |
| 171-499 | Nivel crescut |
| 500 sau mai mare | Nivel foarte ridicat |
Colesterolul total
Nivelul total de colesterol este o masura LDL colesterolului, HDL colesterolului si trigliceridelor. Doctorii recomanda un nivel al colesterolului sub 200
| Colesteroltotal | Categorie |
| Mai mic de 200 | Optim |
| 200-239 | La limita (borderline) |
| 240 si peste | Nivel crescut |
Hipercolesterolemia in sine nu provoaca simptome, fiind o afectiune silentioasa initial, insa evolutiva in timp si cu consecinte fatale daca nu este tratata prompt si eficient, astfel ca multa lume nu este constienta de nivelul crescut al colesterolului. Scaderea nivelului de colesterol reduce riscul de aparitie al afectiunilor cardiace, iar daca acestea sunt deja prezente, reduce riscul de aparitie al infarctului miocardic sau de deces din cauze cardiace.
Pentru a evalua nivelul colesterolului este necesar efectuarea unui test sangvin ce poarta denumirea de profilul lipoproteinelor, care masoara nivelurile sangvine de:
- LDL;
- HDL;
- trigliceride;
- colesterol total.
Pe langa acest test sangvin, medicul specialist va mai efectua un examen fizic complet, alaturi de electrocardiografie si ecocardiografie. O alta investigatie utila ar mai fi doppler-ul carotidian sau periferic in cazurile selectionate.
- este recomandat consumul de mancaruri cu continut scazut in colesterol; Societatea Americana de Cardiologie recomanda un aport maxim zilnic de colesterol de 300 mg; daca exista deja o patologie cardiaca, acesta trebuie redus la 200 mg; acest deziderat poate fi obtinut prin consumul unor alimente cu un continut scazut in grasimi saturate si colesterol
- renunta la fumat; fumatul scade nivelul HDL (colesterol "bun"); renuntarea la fumat va inversa acest proces
- exercitiul fizic: acesta poate creste nivelul de HDL la anumite persoane; chiar si exercitiile de intensitate moderata, daca sunt efectuate zilnic, pot ajuta la controlul greutatii, diabetului si al tensiunii arteriale - riscuri de boala cardiaca
- urmeaza terapia prescrisa de medic: uneori, exercitiul fizic si modificarea dietei nu sunt suficiente pentru a scadea nivelul colesterolului; este posibil sa ai nevoie si de o medicatie specifica.
Tinta principala este scaderea LDL si cresterea HDL. Exista doua modalitati de a micsora nivelul colesterolului: o dieta sanatoasa sau administrarea unor medicamente ce scad nivelul colesterolului.
Tinta de LDL este stabilita in functie de factorii de risc individuali:
- daca prezentati 0-1 factori de risc cardiac, riscul este scazut/moderat: sunt recoamandate modificari ale stilului de viata pentru mentinerea unui nivel optim de colesterol
- daca prezentati 2 sau mai multi factori de risc, riscul este moderat/crescut, in functie de tipul factorilor de risc: sunt recomandate modificari ale stilului de viata dar, in cele mai multe cazuri, sunt necesare si medicamente ce scad nivelul colesterolului
- daca prezentati o boala cardiaca, diabet zaharat sau numerosi factori de risc, riscul este crescut: aceste persoane necesita o combinatie de medicamente si modificari ale stilului de viata pentru a-si scadea nivelul colesterolului.
Tratament medicamentos
Clasele de medicamente sunt urmatoarele:
Medicatia este de obicei eficienta in combinatie cu o dieta scazuta in colesterol.
O dieta sanatoasa
Acordand importanta necesara produselor consumate, poate fi redus riscul de aparitie al aterosclerozei, afectiune ce provoaca tulburari cardiace. Ingustarea arterelor poate deveni un proces reversibil daca sunt efectuate anumita modificari in stilul de viata.
Aceste modificari sunt foarte importante daca sunt prezenti factori de risc cardiaci, dar sunt cu atat mai importante la indivizii ce au suferit un infarct miocardic si/sau o interventie cu scopul de a reface fluxul sangvin la nivelul anumitor zone ale cordului, precum angioplastie, chirurgie cardiaca sau chirurgie carotidiana. Urmand un model profilactic poate fi prevenita reaparitia stenozelor la nivelul arterelor.
Hraneste "sanatos" inima!
O alimentatie sanatoasa pentru cord este o metoda foarte eficienta de a reduce sau chiar elimina anumiti factori de risc. O dieta sanatoasa poate duce la scaderea colesterolului total si al LDL (colesterolul "rau"), scaderea tensiunii arteriale si scaderea in greutate. In timp ce majoritatea sfaturilor legate de dieta iti indica doar ce NU POTI sa mananci (de obicei alimentele preferate!), planurile dietetice cele mai de succes se concentreaza pe ce POTI sa mananci. De fapt, ultimele cercetari in domeniu ne arata ca este la fel de important consumul alimentelor cu efect protector asupra cordului, cat si renuntarea la cele cu efect nociv.
Iata 5 strategii nutritive pentru reducerea nivelului de colesterol si a riscului de boala cardiaca:
Consumati multe legume, fructe si cereale integrale. Aceste produse naturale reprezinta o puternica strategie de lupta impotriva bolilor cardiace.
Aveti grija la cantitatea de lipide pe care o consumati; tineti minte ca este foarte important sa reduceti consumul de alimente grase. Alimentatia trebuie sa contina doar strictul necesar de grasimi saturate (de exemplu, grasimile ce se gasesc in unt, sosurile de salata, dulciuri si deserturi); atunci cand consumati alimente grase, este de preferat ca acestea sa contina uleiuri mononesaturate (de exemplu, uleiul de masline).
Consumati mai multe tipuri de alimente ce contin proteine si nu depasiti cantitatea optima. Alimentele cel mai frecvent consumate pentru continutul lor proteic (carne, produse lactate), sunt in acelasi timp si cele care cresc foarte mult riscul de aparitie al afectiunilor cardiace. Este recomandabila diversificarea surselor de proteine din alimentatie prin consumul, alaturi de produsele de origine animala, a produselor piscicole si a produselor vegetale.
Reduceti consumul de colesterol. Colesterolul provenit din alimentatie poate creste nivelul colesterolului sangvin, in special la persoanele cu risc. Reducerea consumului de alimente ce contin colesterol va reduce automat si consumul de lipide, in conditiile in care aceste doua categorii de substante se gasesc de obicei in aceleasi alimente. Este recomandabil consumul de carbohidrati integrali (paste, cartofi, paine integrala) si limitarea consumului de glucide rafinate (bauturi racoritoare, zahar, dulciuri). Daca ai un nivel crescut al colesterolului, consumul de zaharuri rafinate poate agrava situatia, crescand consecutiv riscul aparitiei de afectiunilor cardiace.
Stabiliti un program regulat al meselor. Omiterea unei mese va duce la o supraalimentare la masa urmatoare. Un program de 6 mini-mese este cea mai buna metoda de control al glicemiei, ardere al caloriilor provenite din grasime si de optimizare al nivelului colesterolului
Reduceti aportul de sare. Aceasta va va ajuta sa va controlati tensiunea arteriala.
Practicati activitati fizice. Organismul uman este construit pentru a fi activ. Exercitiul fizic intareste muschiul cardiac, scade tensiunea arteriala, creste nivelul de HDL (colesterol "bun") si ajuta la controlul glicemiei si al greutatii corporale.
Hidratati-va. Apa este absolut necesara supravietuirii. O stare corespunzatoare de hidratare iti va conferi o energie sporita si iti va reduce apetitul. Este recomandatun consum de 1-2 litri de apa pe zi (daca nu exista o restrictie de fluide!)
Bucurati-va de fiecare inghititura. Dieta pe care o urmezi ar trebui sa o privesti ca pe o imbunatatire a stilului de viata si nu ca pe o deprivare. Atunci cand te bucuri de ceea ce mananci, vei avea o conduita pozitiva asupra vietii, ceea ce te va face sa te simti mai bine. In plus, consumul in cantitati reduse al alimentelor va duce la un control mai bun al cantitatii de colesterol din organism si al greutatii corporale.
Cat de mult reprezinta o portie de hrana?
Atunci cand incerci sa urmaresti un plan de nutritie, iti este de ajutor sa cunosti ce cantitate dintr-un anumit aliment este considerata "o portie". Iata cateva exemple:
| Alimentul/cantitatea | Portie/ substitut | De dimensiunea: |
| 230 de grame de orez sau paste gatite | 2 portii de amidon | Unei mingi de tenis |
| O felie de paine | 1 portie de amidon | Unei carcase de CD |
| 230 de grame fructe sau legume crude | Un fruct sau o leguma | Unei mingi de baseball |
| 115 de grame de legume sau fructe gatite | Un fruct sau o leguma | Pumnului |
| 30 de grame de branza | 1 portie de proteine bogata in lipide | Unei perechi de zaruri |
| O lingurita de ulei de masline | O portie de lipide | Unei jumatati de moneda |
| 100 de grame de carne gatita | 3 portii de proteine | Unui pachet de carti sau a unei casete audio |
| 100 de grame de tofu | O portie de proteine | Unui pachet de carti sau a unei casete audio |