Tensiunea arteriala reprezinta una dintre cele mai bune instrumente pentru verificarea starii de sanatate. La nivel mondial, circa 26% din populatie sufera de hipertensiune arteriala, iar expertii in sanatate se asteapta ca acest procentaj sa creasca la 29% pana in anul 2025.
Hipertensiunea arteriala este principala cauza a bolilor de inima si a infarctului, fiind una dintre principalele cauze de deces in lume, potrivit OMS. Tocmai din acest motiv este extrem de important sa tinem sub control tensiunea arteriala si sa invatam sa o monitorizam acasa.
Afla ce este tensiunea arteriala, care sunt valorile in care ar trebui sa se incadreze, dar si cum se masoara corect!
Tensiunea arteriala este presiunea sub care circula sangele in artere. Rolul tensiunii arteriale este acela de a asigura circulatia sangelui care transporta oxigen si substante nutritive organelor interne. In mod ideal, tensiunea arteriala ar trebui sa masoare sub 120/80 mmHg, la acest nivel fiind un risc mai scazut de dezvoltare a bolilor cardiovasculare sau de accident vascular cerebral.
Tensiunea arteriala este inregistrata prin doua valori:
- tensiunea arteriala sistolica (sau tensiunea maxima), care masoara presiunea in artere atunci cand inima se contracta si tensiunea diastolica si care in conditii de repaus fizic ar trebui sa fie intre 100 si 130 mmHg;
- tensiunea arteriala diastolica (tensiunea minima), care masoara presiunea in artere atunci cand inima se relaxeaza intre batai. In conditii de repaus fizic ar tensiunea diastolica ar trebui sa fie mai mica de 85 mmHg.
De obicei mai multa atentie se acorda tensiunii sistolice drept un factor de risc major pentru boli cardiovasculare, cu precadere in randul celor cu varsta de peste 50 de ani. In cazul celor mai multe persoane, tensiunea sistolica creste in mod constant odata cu inaintarea in varsta, asta din cauza rigiditatii crescande a arterelor mari, acumularii pe termen lung a placii de aterom si incidentei ridicate a bolilor cardiace si vasculare.
Potrivit ghidului Societatii Europene de Hipertensiune, tensiunea arteriala optima este egala sau mai mica de 120/80 milimetri coloana de mercur (mmHg). In mod normal, in conditii de repaus fizic, valoarea tensiunii arteriale ar trebui sa fie mai mica de 140 mmHg. Daca valorile tensiunii arteriale sunt crescute, adica egale sau mai mari de 140/90 mmHg, vorbim de hipertensiune arteriala.
Valorile tensiunii arteriale sistolice:
| Tensiunea arteriala sistolica | Semnificatie |
| Sub 120 mm Hg | Normala |
| 120 – 139 mm Hg | Prehipertensiune; la limita hipertensiunii |
| Peste 140 mm Hg | Hipertensiune (Tensiune arteriala crescuta) |
Valorile tensiunii arteriale diastolice:
| Tensiunea arteriala diastolica | Semnificatie |
| Sub 80 mm Hg | Normala |
| 80 – 89 mm Hg | Prehipertensiune |
| Peste 90 mm Hg | Hipertensiune (Tensiune arteriala crescuta) |
Inainte de toate, este important de precizat ca fiecare persoana se confrunta, la un moment dat in viata, cu un episod de hipertensiune arteriala. O valoare a tensiunii arteriale mai mare de 140/90 mmHg poate anunta, intr-adevar, o afectiune cardiovasculara, insa in acelasi timp poate fi vorba si un episod izolat, cauzat de stres, efort fizic crescut, temperaturi ridicate, tratamente medicamentoase etc. Doar medicul este cel care poate pune diagnosticul de hipertensiune arteriala, in functie de mai multe investigatii si analize.
Hipertensiunea arteriala mai este supranumita si „boala tacuta”, pentru ca nu de fiecare data are simptome specifice, ci doar doar cresterile bruste si importante ale tensiunii arteriale care se pot manifesta prin ameteli, cefalee, zgomote in urechi, greturi, stare generala de rau sau tulburari de vedere. Multe persoane pot suferi de hipertensiune ani la rand, fara sa stie acest lucru pentru ca nu isi controleaza tensiunea periodic.
Tensiunea arteriala crescuta, necontrolata, sporeste semnificativ riscul pentru dezvoltarea unor probleme de sanatate, inclusiv atacul de cord (infarct miocardic) si atacul cerebral.
Atunci cand in urma masurarii tensiunii arteriale se observa constant valori care se situeaza la limita intre tensiune normala si hipertensiune, avem de-a face cu prehipertensiune, o conditie care indica o predispozitie catre o tensiune arteriala mare si, implicit, riscul de a dezvolta hipertensiune.
O tensiune arteriala crescuta, necontrolata, creste semnificativ riscul dezvoltarii unor probleme de sanatate precum atacul de cord sau atacul cerebral. De aceea este importanta monitorizatea tensiunii arteriale acasa, in special in cazul persoanelor in varsta.
Clasificarea hipertensiunii arteriale la adultii de peste 18 ani:
| Categoria | Sistolic (mmHg) | Diastolic (mmHg) |
| Normala | < 120 | < 80 |
| Prehipertensiune | 120 - 139 | 80 - 89 |
| Hipertensiune stadiul 1 | 140 - 159 | 90 - 99 |
| Hipertensiune stadiul 2 | >/= 160 | >/= 100 |
Pentru valori peste 180/110 vorbim despre o criza hipertensiva, conditie ce necesita atentie medicala urgenta!
Exista doua tipuri de hipertensiune:
1. Hipertensiunea primara este cea mai comuna forma, inregistrandu-se la peste 95% dintre pacientii hipertensivi. Nu exista cauze specifice care sa provoace acest tip de hipertensiune, ci doar factori ce tin de genetica, alimentatie, stil de viata si varsta. Printre cele mai frecvente cauze care pot favoriza aparitia hipertensiunii primare sunt:
• fumatul;
• consumul excesiv de alcool;
• stresul,
• supraponderabilitate;
• aport ridicat de sare in alimentatie;
• sedentarismul;
• istoric familial de hipertensiune.
2. Hipertensiunea secundara, intalnita la aproximativ 5-10% dintre hipertensivi, este cauzata de o tulburare specifica a unui organ sau sistem din organism. Apare mai frecvent in randul persoanelor tinere si se estimeaza ca in jur de 30% din persoanele hipertensive intre 18 si 40 de ani au, de fapt, hipertensiune secundara. Cauzele acestui tip de hipertensiune pot fi:
• ingustarea anumitor artere care tranfera sangele de la inima spre rinichi;
• anomalii renale;
• anomalii structurale ale aortei, cea mai mare artera din organism, care transporta sangele de la inima catre toate organele;
• unele medicamente: pastile contraceptive, pastile de slabit, antidepresive;
• tulburari hormonale;
• probleme ale tiroidei.
La polul opus exista si hipotensiunea arteriala, adica atunci cand tensiunea este prea mica, sub 90 mmHg - in cazul tensiunii sistolice si sub 60 mmHg - in cazul tensiunii diastolice. Chiar daca este de dorit o tensiune arteriala cu valori scazute, in anumite situatii tensiunea anormal de mica poate provoca ameteli sau lesin, iar in cazuri severe, hipotensiunea poate pune in pericol viata.
Insa specialistii sustin ca hipotensiunea arteriala pune probleme doar atunci cand cauzeaza simptome precum:
• ameteala sau senzatie de „cap usor”;
• vedere incetosata;
• lesin;
• oboseala accentuata;
• greata;
• dificultati de concentrare.
Este foarte important sa se ceara ajutor medical de urgenta in cazul in care apar simptome sugereaza evolutia catre o hipotensiune arteriala severe. Aceste simptome sunt:
• puls slab sau puls accelerat;
• respiratie rapida, superficiala;
• piele rece, palida, umeda si lipicioasa;
• confuzie, in special in cazul persoanelor varstice.
Cauzele hipotensiunii arteriale pot fi numeroase, de la deshidratare, sarcina, anumite medicamente sau repaus prelungit la pat, pana la afectiuni cardiace, afectiuni endocrine, septicemie sau anafilaxie.
Mentinerea valorilor tensiunii arteriale in limite normale este extrem de importanta. Acest lucru se poate face prin medicatie, la recomandarea medicului cardiolog, dar si prin adoptarea unui stil de viata sanatos si echilbrat.
In primul rand, se recomanda verificarea tensiunii in fiecare luna, iar daca se observa schimbari - valori prea mari sau prea mici decat limitele normale - se impune un consult cardiologic.
In caz de hipertensiune arteriala, nu se intrerupe tratamentul prescris de medic. Hipertensiunea arteriala este o boala cronica, pentru care trebuie administrat tratament toata viata, chiar daca valorile revin la normal in urma medicatiei.
Foarte important, in cazul hipertensivilor, este reducerea consumului de sare. Sodiul nu trebuie eliminat cimplet din alimentatie, doar limitat. In general, se recomanda limitarea aportului de sare sub 2.000 de miligrame pe zi (echivalentul unei lingurite de sare).
Un alt factor care poate ajuta la scaderea si mentinerea unei tensiuni arteriale sanatoase este miscarea regulata. Activitatea fizica si pierderea in greutate (acolo unde este cazul) sunt de mare ajutor in lupta cu hipertensiunea arteriala.
Masurarea tensiunii arteriale acasa, desi nu reprezinta un substitut pentru vizitele la medic, este importanta mai ales pentru persoanele hipertensive, care trebuie sa isi verifice constant valorile tensiunii arteriale, pentru a vedea daca tratamentul prescris de medicul specialist da sau nu rezultate.
Monitorizarea tensiunii arteriale la domiciliu este indicata in special in cazul:
• persoanelor hipertensive care incep tratamentul pentru hipertensiune, pentru a determina eficacitatea tratamentului;
• varstnicilor, fiindca inaintarea in varsta si hipertensiunea sunt strans legate;
• persoanelor care sufera de boli cardiace, diabet si/sau afectiuni ale rinichilor;
• femeilor insarcinate ce pot dezvolta preeclampsie sau hipertensiune indusa de sarcina;
• persoanelor suspecte de „hipertensiune mascata”.
Tensiunea arteriala poate fi masurata atat in cabinetul medicului de familie, dar si la domiciliu, prin automasurare, cu ajutorul tensiometrelor din comert, care sunt foarte usor de folosit si indica valori corecte atunci cand sunt folosite corespunzator. Pe piata exista doua tipuri de tensiometre: manuale si digitale, cele din urma fiind mai practice si mai simplu de utilizat.
Tensiometrele manuale
Tensiometrele manuale (mecanice) sunt cele folosite, de regula, in cabinetele medicale, au manseta si garou si se utilizeaza impreuna cu un stetoscop. Acasa, el poate fi folosit astfel:
- se fixeaza manseta pe bratul stang, in asa fel incat tubul de cauciuc sa fie indreptat in directia antebratului. Se lasa un spatiu de aproximativ 2-3 cm intre marginea inferioara a mansetei si pliul cotului.
- se trage manseta de capatul liber si se fixeaza prin inchiderea cu scai, fara sa fie stransa prea tare. Intre manseta si brat nu trebuie sa lasat spatiu liber, fiindca poate afecta rezultatul. De asemenea, orice obiect de imbracaminte care acopera bratul trebuie scos in prealabil. Tensiunea se ia pe piele;
- bratul folosit pentru masurarea tensiunii trebuie asezat pe masa, cu palma in sus, astfel incat manseta sa se afle la aceeasi inaltime cu inima;
- se asaza capsula stetoscopului sub manseta sau la 1-2 cm mai jos de aceasta. Iti dai seama daca este fixata corect dupa asa-numitele sunete Korotkoff, care se aud cu intensitate maxima. Olivele stetoscopului trebuie introduse bine in urechi, astfel incat zgomotele Korotkoff sa se auda clar in timpul masurarii;
- pentru umflarea mansetei, pompeaza ritmic aer in manseta cu ajutorul perei de umflare pana cand acul manometrului arata cu 30 mmHg mai mult decat tensiunea considerata normala. Daca nu esti sigur de aceasta valoare, umfla in prima faza pana la 200 mmHg;
- pentru determinarea tensiunii sistolice, deschide incet supapa rotind surubul in sens antiorar, in timp ce tii capsula stetoscopului deasupra arterei brahiale. Viteza de dezumflare a mansetei trebuie sa fie de 2-3 mmHg pe secunda. Pe masura ce manseta se dezumfla, asculta cu multa atentie zgomotele din stetoscop. Valoarea indicata pe manometru in momentul in care incep sa se auda primele zgomote ritmice reprezinta tensiunea sistolica.
- pentru determinarea tensiunii diastolice, urmeaza aceeasi pasi pentru dezumflarea mansetei. Vei observa ca atunci cand tensiunea arteriala a atins valoarea diastolica, zgomotele Korotkoff inceteaza.
Tensiometrele digitale
Tensiometrele digitale pot fi automate (manseta se umgla dupa apasarea unui buton) sau semi-automate (manseta se umfla cu ajutorul unei pompite). La randul lor, tensiometrele digitale se impart in doua categorii: tensiometre care se fixeaza in partea superioara a bratului sau la incheietura. Insa acest aspect este mai putin relevant, fiindca ambele functioneaza dupa aceleasi standarde. Important este ca tensiometrul, fie el manual sau digital, sa fie asezat corect in asa fel incat sa arate valorile reale.
Tensiometrele digitale sunt extrem de usor de folosit. Bratul folosit pentru masurarea tensiunii se tine la fel ca in cazul utilizarii tensiometrului manual (bratul pozitionat pe o masa, numai ca de aceasta data incheietura ar trebui sa fie la nivelul inimii). Se fixeaza manseta la o distanta de 2-3 cm de incheietura, dupa care se apasa butonul „On/Off”. Manseta tensiometrului va incepe sa se umfle pana cand valorile de pe ecranul digital ajung la 190 mmHg, apoi vor scadea treptat. In momentul in care manseta se desumfla, masuratorile tensiunii arteriale si ale pulsului se vor afisa pe ecranul digital al tensiometrului.
Societatea Romana de Hipertensiune precizeaza ca in cazul monitorizarii tensiunii arteriale acasa, trebuie facute mai multe masuratori astfel incat sa se obtina o evaluare exacta a valorilor tensionale. Potrivit CDC, inainte sa iti iei tensiunea arteriala:
• evita cosumul de alimente sau bauturi cu 30 de minute inainte sa iti iei tensiunea;
• goleste-ti vezica;
• adopta o pozitie confortabila si corecta. Masurarea tensiunii arteriale trebuie facuta in conditii de liniste si in pozitie sezand, asa ca sprijina spatele de spatarul unui scaun, fara a incrucisa picioarele sau gleznele, si cu talpile asezate perfect pe podea.
• stai 5 minute in repaus inainte sa iti iei tensiunea. Nu iti masura tensiunea dupa efort fizic sau pe fond de nervi, suparare, sau durere. Nu vorbi in timpul masurarii tensiunii;
• asigura-te ca bratul folosit pentru masurarea tensiunii arteriale este relaxat (nu tine bratul incordat) si pozitionat pe o suprafata plana, la nivelul inimii. Masurarea se poate efectua fie la bratul drept, fie la cel stang, cu maneca ridicata. Pe termen lung, insa, este indicat sa efectuezi masurarea la bratul care indica valorile mai ridicate;
Este important de stiut faptul ca diferentele mici de tensiune intre cele doua brate nu sunt iesite din comun, insa o diferenta mai mare de 20 mmHg pentru presiunea sistolica (valoarea afisata in partea de sus a ecranului) si 10 mmHg pentru presiunea diastolica (a doua valoare afisata) trebuie discutata cu medicul, putand indica probleme de sanatate, cum ar fi ingustarea arterei principale a bratului, o afectiune renala, diabet sau malformatii de cord.
• manseta tensiometrului trebuie fixata bine, dar nu foarte strans. Trebuie sa poti introduce doua degete intre brat si manseta.
Este important sa iti masori tensiunea arteriala zilnic, la aceeasi ora. De asemenea, specialistii recomanda sa iti iei tensiunea de doua ori, la cateva minute distanta.
Atentie! Masurarea tensiunii arteriale acasa nu constituie un substitut pentru vizitele la medic, iar tensiometrele au anumite limitari.
----
Surse:
https://www.medscape.com/answers/241381-7614/what-is-the-global-prevalence-of-hypertension-high-blood-pressure#:~:text=Globally%2C%20an%20estimated%2026%25%20of,increases%20in%20economically%20developing%20nations
https://www.cdc.gov/bloodpressure/measure.htm#:~:text=these%20additional%20tips.-,How%20do%20health%20care%20professionals%20measure%20my%20blood%20pressure%3F,will%20measure%20your%20blood%20pressure
https://www.healthline.com/health/types-and-stages-of-hypertension
https://www.practicalclinicalskills.com/sphygmomanometer
https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/hypertension
https://www.webmd.com/hypertension-high-blood-pressure/guide/hypertension-home-monitoring#1