Romania este, in prezent, detinatoarea unor recorduri negative in ceea ce priveste protejarea fata de fumul de tutun in spatiile publice, astfel incat putem spune ca am devenit un adevarat ”paradis” al consumului de tutun.
Din pacate, acest lucru nu se asociaza cu beneficii, ci cu boli ale adultilor si copiilor romani.
Principalele cauze de deces din Romania sunt reprezentate de boli cauzate sau agravate de fumat: bolile cardiovasculare (60% dintre decesele anuale, fata de 48% media Comunitatii Europene), cancerul (la barbati, cel mai frecvent cancer este cel pulmonar, iar la femei acest tip de cancer este in continua crestere) si bolile respiratorii cronice (fumatul este responsabil de peste 80% din cazurile de bronhopneumopatie obstructiva cronica – BPOC).
Nu exista absolut nici un dubiu ca fumul de tigara este extrem de nociv, cauzand imbolnavirea si decesul prematur al celor care il inhaleaza, activ sau pasiv, voluntar sau involuntar, adulti si copii.
Ne confruntam, astfel, cu o situatie care incalca atat principiul constitutional al ocrotirii sanatatii, cat si obligatiile asumate de Romania ca stat membru al Uniunii Europene.
Legislatiile tarilor europene prevad deja masuri stricte de interzicere a consumului de tutun in spatiile publice inchise, inclusiv in tari in care fumatul era considerat emblematic: Turcia, Irlanda, Italia.
Chiar si vecinii nostri unguri, bulgari, sarbi si ucrainieni au interzis fumatul in aceste spatii, demonstrand ca si aceasta parte a Europei poate adopta masuri ferme de protectie a sanatatii populatiei proprii.
Legislatia romaneasca actuala in acest domeniu se remarca atat printr-o redactare deficienta, cat si prin aplicare insuficienta.
Prin acest efect conjugat s-a creat o situatie in care o majoritate covarsitoare a populatiei – fumatori si nefumatori deopotriva – trebuie fie sa suporte efectul nociv al fumatului in spatii destinate, de fapt, alimentatiei si relaxarii, fie sa nu aiba acces in astfel de spatii.
Astfel, este incalcat sistematic dreptul la ocrotirea sanatatii, prevazut de art. 34 din Constitutia Romaniei, in primul caz, iar in cel de-al doilea caz este incalcata libertatea de miscare, prevazuta de art. 25 din Constitutia Romaniei.
In conditiile in care in Romania, peste 73% dintre adulti nu fumeaza si o buna parte dintre ei sufera si mor prematur prin boli cauzate de fumat, se impune o lege protectiva fata de expunerea la fum de tutun. ”Solutia” spatiilor diferite pentru fumatori si nefumatori, complet nefunctionala in ultimii 7 ani, este expresia unei discriminari si a afectarii drepturilor si libertatilor prevazute de Constitutia Romaniei.
In consecinta, avand in vedere dispozitiile art. 34 din Constitutia Romaniei, solicitam autoritatilor publice din Romania – Parlament, Guvern, Presedinte:
-respectarea drepturilor constitutionale la sanatate, loc de munca sanatos si libertatea de miscare prin asigurarea protectiei celor expusi la fumul de tigara indiferent de statutul lor de fumatori sau nefumatori.
-eliminarea discriminarii actuale in care comportamentul unui grup restrans are prioritate in fata drepturilor legitime ale marii majoritati si desfiintarea conditiei de cetateni de categoria a II-a, in care intra, de facto, nefumatorii precum si fumatorii care nu doresc sa sufere consecintele fumului de tigara in spatiile publice.
-adoptarea de urgenta a unor prevederi legale prin care FUMATUL SA FIE INTERZIS IN TOATE SPAIILE PUBLICE INCHISE, la locul de munca, in parcuri, pe plaje, precum si in locurile de joaca pentru copii si spatiile in care se practica sportul, indiferent daca sunt in spatii inchise sau deschise.
Cerem Parlamentului, Guvernului si Presedintiei sa sprijine acest demers de sanatate publica de o importanta vitala pentru viitorul nostru si al tinerei generatii si sa redam impreuna Romaniei imaginea „clara” pe care o merita!
Mituri legate de renuntarea la fumat
E nevoie de vointa ca sa te lasi de fumat.
FALS! Vointa este un instrument psihic de ajutor pe perioade scurte de timp. Vointa ne poate aduce in decizia de a stinge ultima tigara, dar este insuficienta pentru a ne mentine in statutul de nefumatori.
Vointa este o mare consumatoare de energie psihica, ea transforma o victorie minunata intr-o lupta continua pentru abtinere. Antrenarea vointei in procesul lasatului de fumat suna prohibitiv: nu ai voie sa mai fumezi! Or, fructele oprite sunt si mai tentante. Daca dorim sa ramanem nefumatori, e necesar sa evitam antrenarea vointei in proces.
Daca ma las de fumat, voi traversa un sevraj oribil.
FALS! Marturie stau toti acei oameni despre care stim ca s-au lasat de fumat cu usurinta, deodata, fara sa simta nimic altceva decat eliberare. Sevrajul nicotinic nu este sever si nu are simptome fizice, ci doar de ordin psihic: neliniste, nesiguranta, senzatie de gol, panica.
Daca ma las de fumat, o sa ma ingras.
FALS! Kilogramele in plus nu vin automat dupa stingerea ultimei tigari, ci vin pentru ca oamenii inlocuiesc tigarile cu mancarea perceputa drept inofensiva. Necesitatea inlocuirii vine dintr-o percetie gresita, ce tine de sentimentul pierderii unui "bun prieten". Daca insa vom simti ca am scapat de o problema, nu vom mai avea nevoie de substituenti pentru a ne simti intregi.
Nu e bine sa te lasi deodata, ci treptat.
FALS! Fumatul este o adictie. Continuarea hranirii adictiei prin scaderea cantitatii de nicotina duce la cresterea frustrarii psihice, perpetuand problema fiziologica.
Singura sansa la vindecare este eliminarea drogului care creeaza problema (acest lucru fiind posibil numai prin intreruperea consumului) si ajustarea mentala optima, in paralel, astfel incat frustrarea primelor zile sa poata fi gestionata si chiar folosita in sprijinul procesului. Sunt necesare in medie 3-5 zile pentru a evacua toata nicotina din organism.
Statistici
Cauzele deceselor in Uniunea Europeana:
700.000 – fumatul
43.000 – accidente de masina
38.396 – droguri
33.300 – sinucideri
18.573 – crime
9.300 – SIDA
5.000 – accidente de munca
Cifre in BPOC, cancer pulmonar si astm:
Aproximativ 90% dintre pacientii cu BPOC sunt fumatori.
Fumatul pasiv este responsabil de:
- scaderea functiei pulmonare
- agravarea simptomelor BPOC
- cresterea frecventei spitalizarilor pentru BPOC- cresterea mortalitatii prin BPOC.
Fumatul este responsabil pentru 90% dintre cazurile de cancer pulmonar la barbati si 79% la femei.
Copiii care stau in case in care se fumeaza au un risc de aparitie a astmului cu 31% mai mare decat copiii ne-expusi fumului de tigara.
Copiii cu astm si cu parinti fumatori au crize astmatice mai frecvente si mai severe: riscul de a suferi o criza care sa necesite intubatie este de 22 de ori mai mare.
Surse: Eurobarometrul 2014 “Fumatul in UE” Comisia Europeana, www.srp.ro