Simptomele astmului le depasesc pe cele ale unor simple alergii. Haraitul, tusea, apasarea la nivelul pieptului si neputinta de a respira sunt toate simptome clasice ale astmului, dar daca se manifesta, nu inseamna ca aveti astm.
Ar trebui sa tratati aceste semne drept indicii pe care le puteti mentiona doctorului pentru a-si da seama daca ceea ce experimentati tine de astm sau nu. Daca nu aveti astm, aceste simptome ar putea insemna ca aveti alergie. Aceasta din urma poate declansa crizele astmatice.
O diferenta intre alergii si astm o reprezinta locul in care se iveste problema la nivelul sistemului respirator. In general, alergiile apar in partea superioara a sistemului respirator si include simptome cum ar fi congestii nazale, dureri sinusale, curgerea nasului ce poate cauza tuse si iritatii ale cailor nazale.
Pe de alta parte, in ceea ce priveste astmul, caile respiratorii care duc aerul inspre si dinspre plamani sunt afectate.
Puteti avea astm fara a manifesta simptomele tipice ale acestei boli. Nu exista un profil exact al unui pacient suferind de astm. Unele persoane pot tusi mai mult, altele cel mai adesea sa li se intample sa nu poata sa respire.
Astmul nu este intotdeauna usor de diagnosticat, dar ar trebui sa va programati la un doctor daca va intalniti cu manifestari repetate de tuse sau de respiratie greoaie. Medicul specialist va poate ajuta sa determinati care sunt declansatorii simptomelor de astm, incluzand testele.
De exemplu, un specialist in domeniul plamanilor poate constata daca aveti astm sau o alta boala a plamanilor. Astmul este cea mai comuna cauza a tusei cronice, persistente, dar cauzele alternative pot include apnee in timpul somnului (senzatia de sufocare, insotita de tuse), reflux gastric sau un alt tip de boala a plamanilor.
Doctorul va intreaba despre istoricul medical atat al dumneavoastra, cat si al familiei dumneavoastra, intrebari cum ar fi daca vreo ruda are alergii sau chiar astm. Veti fi rugat sa descrieti simptomele, cat de grave sunt si ce a declansat aceste simptome.
Declansatorii pot include aerul conditionat, praful, spray-urile de par, parfumurile, polenul, medicamentele, odorizantele de camera, parul de animale, tigarile sau fumul de tigara si aerul poluat. Alte intrebari pe care le veti primi din partea doctorului ar fi daca tusea este mai severa noaptea, daca aveti mai multe simptome atunci cand sunteti acasa sau la serviciu.
In urmatoarea etapa, doctorul va consulta respiratia cu un stetoscop si va poate recomanda teste de diagnosticare, ce pot include:
-Spirometria: este un simplu test de respiratie care arata cat de bine functioneaza plamanii, masurand cat aer puteti inspira si expira. Veti fi rugat sa repetati procedura dupa ce ati folosit un bronhodilatator, un inhalator care deschide caile respiratorii, pentru a vedea in ce masura amelioreaza respiratia.
-Testele de alergie: aceste teste determina care sunt alergenii specifici (daca exista) ce au efecte negative asupra respiratiei. Cel mai adesea, doctorul va dori un test de piele pentru a vedea la ce sunteti alergic.
Alergenii suspecti sunt diluati si aplicati pe piele printr-un ac foarte subtire. Medicul alergolog observa apoi pielea pentru aproximativ 15 minute pentru a vedea daca dezvoltati un raspuns alergic.
-Radiografia pulmonara: acest test prezinta o fotografie a plamanilor si a coastelor si poate arata caile respiratorii blocate, ceea ce face dificila respiratia. Radiografia pulmonara este folosita de cele mai multe ori pentru a descoperi alte cauze ale astmului, simptome cum ar fi pneumonia, atacul de cord, cancerul pulmonar si tuberculoza.
-Testele de alergie efectuate la sange: testul ce masoara imunoglobulina E, un anticorp ce lupta cu corpurile straine, este microscopic si se gaseste in sange. Daca nivelul de imunoglobulina E este ridicat, poate fi un semn ca aveti astm. Majoritatea testelor de sange nu sunt la fel de sensibile ca testele de piele, acestea fiind recomandate persoanelor care nu pot face teste de piele.
Nu trebuie sa aveti o pregatire speciala inainte de testele de alergie, dar trebuie sa urmati orice instructaj special pe care doctorul vi-l recomanda. El va poate spune sa nu mai luati anumite medicamente, in special antihistaminice. Acestea pot preveni reactia alergica pe care testul incearca sa o identifice si poate interfera cu rezultatul.
Acupunctura realizata la testul de alergie nu este foarte dureros, testul doar presupunand o mica intepatura la nivelul pielii. Testul cutanat presupune o mica injectie sub piele, iar majoritatea oamenilor o tolereaza foarte bine.
Dupa ce ati fost diagnosticat cu astm, este important sa recunoasteti situatiile de urgenta. Cereti imediat consultul unui medic atunci cand:
-In timpul unei crize, medicamentele nu opresc haraitul sau nu puteti respira normal dupa 5-10 minute;
-Simptomele se intorc dupa 5-10 minute dupa ce ati luat medicatia;
-Crizele de respiratie sunt atat de grave, incat nu puteti vorbi intr-o propozitie completa;
-Buzele si unghiile de la maini devin albastre.
Multi specialisti considera ca terapiile alternative pot ajuta la reducerea simptomelor astmului. Totusi, trebuie sa discutati cu doctorul inainte de a le urma. Acestea pot interactiona cu tratamentele traditionale si pot cauza si alte simptome ale astmului. De mentionat ca aceste terapii alternative pot fi sigure pentru adulti, dar nu si pentru copii.
Terapia prin masaj pentru astmatici este o tehnica minte-corp. Terapeutul maseur va lucra asupra gatului si a cutiei toracice pentru a elibera tensiunea din muschii ce faciliteaza respiratia. Studiile au aratat ca terapia prin masaj ajuta unele persoane ce sufera de astm prin imbunatatirea functiei plamanilor.
Aceeasi metoda poate rezolva si problemele de anxietate si de stima de sine pe care le puteti avea din cauza greutatii de a respira.
Acupunctura, o metoda veche din China, poate duce la disparitia simptomelor astmului prin plasarea unor ace fine in piele, in puncte strategice ale corpului.
Cercetatorii au descoperit ca acupunctura ajuta pacientii cu astm prin declansarea endorfinelor (hormoni sau neurotransmitatori ce reduc durerea si au un efect de calmare).
Ierburile si suplimentele pentru astm raresc frecventa crizelor de astm, iar acestea sunt gingko biloba, radacina de lemn dulce, brusture, urzica, toate avand proprietati antiinflamatorii. Uleiul de peste are aceleasi efecte.
Dieta antiinflamatoare pentru pacientii astmatici este folosita, deoarece astmul este o inflamatie a bronhiilor. O astfel de dieta este asemenatoare celei mediteraneene, bogata in fructe si legume, cereale integrale, peste, carne rosie, branzeturi si lapte. Si ghimbirul are efecte antiinflamatorii.
Probioticele impiedica bacteriile sa tulbure buna functionare a tranzitului intestinal.
De multe ori, persoanele cu astm au probleme digestive, astfel consumul de probiotice ii poate ajuta. Ele s-au dovedit a fi benefice pentru pacientii care iau antibiotice, la fel cum sunt multi copii si adulti cu astm. Probioticele sunt disponibile ca suplimente si in unele tipuri de iaurt si in unele alimente.