O sanatate de fier este mentinuta cu ajutorul unui program de somn echilibrat, adaptat in permanenta necesitatilor organismului.
Numarul recomandat al orelor de odihna variaza in functie de sex, stadiul de dezvoltare si varsta.
Somnul este important pentru functiile mentale (vigilenta, memorie etc.), dar si pentru echilibrul fiziologic al organismului.
Asadar, privarea de odihna conduce la declansarea mai multor probleme de sanatate mentala si fizica, de la obezitate, pana la diabet si alte boli cronice.
Cercetarile in domeniu au aratat ca, odata cu privarea de somn, se produc imediat schimbari in modul in care glucoza este procesata in organism, suficient de importante incat sa se declanseze rezistenta la insulina (prediabetul).
Totodata, un program haotic de odihna este precursorul tulburarilor de apetit alimentar, crescand riscul supraponderalitatii si al obezitatii. Iar acestea nu sunt singurele riscuri asociate cu odihna insuficienta sau de proasta calitate.
- Predispozitia la accidentare. Leziunile suferite la locul de munca sau incidentele in trafic sunt cauzate in numeroase cazuri de privarea cronica de somn.
- Scaderea randamentului intelectual. Somnul joaca un rol critic in gandire si invatare. In conditiile in care creierul este privat de odihna, functiile cognitive sunt grav afectate (atentia, vigilenta, concentrarea, discernamantul, rezolvarea de probleme si invatarea).
In timpul noptii, tranzitia catre diversele cicluri de somn participa la consolidarea amintirilor. De aceea, memoria are de suferit pe termen lung, din pricina unui program de odihna necorespunzator.
- Predispozitia la boli si afectiuni. Tulburarile de somn cresc semnificativ riscul instalarii mai multor afectiuni, precum bolile cardiace, infarctul miocardic, insuficienta cardiaca, aritmiile, hipertensiunea arteriala, accidentul vascular cerebral sau diabetul.
- Diminuarea libidoului. Specialistii au constatat ca barbatii si femeile cu tulburari de somn prezinta si un apetit sexual scazut. Nivelul redus de energie, somnolenta si stresul emotional pot fi motivele din spatele acestui fenomen.
- Instalarea depresiei. In timp, somnul insuficient poate contribui in mod direct la declansarea depresiei. Statisticile medicale arata ca pacientii diagnosticati cu tulburari emotionale dorm, in general, mai putin de 6 ore pe noapte. Astfel, privarea de somn agraveaza simptomele depresiei, iar depresia afecteaza capacitatea de odihna.
- Imbatranirea prematura a pielii. In conditiile unui somn insuficient, organismul secreta o cantitate mai mare de cortizol (hormonul stresului).
Acesta, la randul sau, descompune colagenul din piele, proteina care confera tesutului cutanat elasticitate si finete. Tot privarea de somn stimuleaza productia redusa a hormonului de crestere, care dezvolta masa musculara, fortifica pielea si intareste oasele.
- Cresterea in greutate. In absenta unui program sanatos de somn, apetitul alimentar creste, la fel ca predispozitia la supraponderalitate si obezitate.
Un studiu derulat in urma cu un deceniu a descoperit ca persoanele care dorm mai putin de 6 ore pe noapte sunt cu 30% mai susceptibile la obezitate, decat cele care se odihnesc intre 7 si 9 ore.
Oboseala accentuala nu stimuleaza doar pofta de mancare in general, ci si predispozitia de a consuma mai multe grasimi saturate si alimente bogate in carbohidrati.
- Incapacitatea de a lua decizii corecte. Privarea de somn poate afecta si modul in care o persoana interpreteaza anumite evenimente.
Acest lucru conduce la luarea de decizii neinspirate, fara constientizarea acestui lucru.
Specialistii spun ca oamenii moderni au ajuns sa creada ca se pot adapta unui program extrem de redus de somn, insa in realitate, aceasta perceptie este falsa.
Rezultatul ei este vizibil in debutul timpuriu al unor probleme de sanatate grave, dar si in proasta desfasurare a relatiilor interpersonale.
Expertii au formulat cateva recomandari generale despre necesarul de somn in functie de sex si varsta. In cazul majoritatii adultilor, 7-9 ore de somn pe noapte sunt suficiente pentru un nivel optim de energie si un echilibru mental si fizic desavarsit.
Chiar daca nevoia de odihna poate varia de la o persoana la alta, perioada medie de somn se incadreaza in acest interval.
Mai putin de 6 ore de odihna pe noapte sau mai mult de 9 ore inseamna, pentru adulti, o predispozitie crescuta la o sanatate cardio-metabolica fragila, spun specialistii. In functie de varsta, durata necesara a somnului nocturn este
- Bebelusi mai mici de 11 luni 14-15 ore;
- Copii intre 1-5 ani 12-13 ore;
- Prescolari 11-13 ore;
- Copii intre 7-18 ani 10-11 ore;
- Adulti 7-8 ore;
- Varstnici 7-9 ore.
Sexul este un alt criteriu care influenteaza programul optim de somn. Chiar daca adultii de sex masculin si feminin au nevoie in general de 7-8 ore de somn pe noapte, pattern-ul lor de somn poate sa difere.
Femeile simt in general o nevoie mai mare de odihna si au un somn mai usor, trezindu-se mai des in timpul noptii. Tocmai de aceea, numeroase femei sufera de tulburari de somn ramane nediagnosticate.
Printre factorii care intrerup somnul femeilor se numara anxietatea, depresia, evenimentele majore ale vietii (divortul, decesul cuiva drag etc.), sarcina, tulburarile hormonale induse de menopauza, apneea de somn, sindromul picioarelor nelinistite (Ekbom) sau alte probleme medicale frecvente in randul pacientilor de sex feminin (boli articulare, dureri de spate, fibromialgie s.a.m.d.).
Somnul barbatilor tinde sa fie afectat mai des din pricina stresului legat de mediul profesional.
De asemenea, barbatii sunt mai susceptibili decat femeile sa isi neglijeze necesitatea de odihna si sa isi scurteze voit durata de somn nocturn.
Alti factori perturbatori pentru capacitatea de odihna a barbatilor pot fi problemele de ordin personal (legate de casnicie, copii sau presiuni financiare), bolile cardiace, viciile sau depresia.
Expertii medicali recomanda persoanelor care nu se odihnesc suficient sa isi noteze intr-un jurnal programul de somn timp de o saptamana. Aceste informatii vor ajuta medicul curant sa interpreteze corect simptomele si sa identifice tratamentul corespunzator.