Racelile la copii, debuteaza cu o tuse, apoi nasul da semne ca ceva nu este in regula si totul culmineaza cu o febra mare. La aceste simptome se mai adauga frisoanele, durerile de gat si de cap.
Orice parinte cunoaste scenariul, iar odata cu racirea vremii acesta se repeta din ce in ce mai frecvent.
Fie ca vorbim despre gripa, viroza, laringita, faringita, bronsita, pneumonie, infectiile respiratorii sunt bolile cu cea mai mare prevalenta la copii, in sezonul rece.
Chiar daca parintii fac eforturi sa trateze fiecare episod de boala al copilului, invariabil aceasta revine, manifestandu-se la fel de intens. Statisticile arata ca peste 25% dintre copiii pana la un an si 18% dintre copiii cu varsta 1-4 ani, din tarile dezvoltate, sufera din cauza infectiilor respiratorii recurente.
Bolile tractului respirator superior au o prevalenta mai mare in infectiile respiratorii recurente, fiind afectati intre 10% si 30% dintre copii. Acestea au doua varfuri de manifestare:
• intre varsta de 6 si 12 luni, atunci cand se epuizeaza resursele imunitare pe care copilulul le primeste la nastere, de la mama, prin transferul imunoglobulinelor;
• in momentul in care copilul intra in colectivitate, odata cu inceputul gradinitei si al scolii.
O imunitate puternica poate oferi copilului protectia de care are nevoie pentru a lupta cu infectiile respiratorii, de aceea un tratament de sustinere imunitara este indispensabil. Adaugati si un antiviral natural, acesta va contribui atat la imbunatatirea imunitatii cat si in lupta cu agentii patogeni in perioadele de boala.
Definirea conceptului de infectie respiratorie recurenta este dificil din cauza paletei complexe de afectiuni la care se face referinta. Unii copii pot avea cate 10-12 infectii respiratorii pe an, care dureaza intre 7 si 14 zile. In cazul otitei, media este de trei episoade pe parcursul a sase luni sau cinci episoade timp de un an.
In cazul copiilor diagnosticul de rinita recurenta se stabileste atunci cand copilul face peste cinci episoade pe an, in timp ce in cazul farigitei recurente este de trei episoade in 12 luni (Bellanti, 1997; Graham, 1990; Teele et al., 1989).
Totusi, in stabilirea unui diagnostic de infectie respiratorie recurenta, sunt utilizate urmatoarele criterii:
• copilul inregistreaza peste 6 infectii respiratorii pe an
• copilul face cel putin o infectie respiratorie a cailor aeriene superioare pe luna, in special in perioada septembrie - aprilie
• copilul are peste 3 episoade toamna, inclusiv infectii ale cailor respiratorii inferioare.
Pentru a intelege cum trebuie gestionata situatia in care un copil este racit, dar si modul prin care acesta poate fi protejat, este important de inteles ce cauzeaza raceala la un copil. Racelile apar atunci cand un virus irita sau inflameaza mucoasa nasului si a gatului. Este important de stiut ca aceasta afectiune poate fi provocata de peste 200 de virusuri diferite, dar de cele mai multe ori este vorba despre rinovirusuri.
Pentru a raci, un copil trebuie sa intre in contact cu cineva care este infectat cu unul dintre respectivii agenti patogeni. Astfel, virusurile ce produc raceala pot fi raspandite prin aer sau prin contact direct. Daca o persoana infectata tuseste sau stranuta, cantitati mici de virus pot ajunge in aer. Apoi, daca un copil respira aerul respectiv, virusul va patrunde in nasul copilului si se va atasa de mucoasa respectiva, infectand noua gazda. In cazul transmiterii prin contact direct, trebuie stiut ca virusurile pot fi raspandite foarte usor, de exemplu prin obiecte, precum jucariile, care au fost atinse de cineva ce sufera de raceala. Acest mod de transmitere este frecvent in cazul copiilor, deoarece acestia isi ating frecvent nasul, gura si ochii si apoi ating alte persoane sau obiecte.
Parintii nu trebuie sa fie foarte ingrijorati atunci cand micutii lor racesc, deoarece raceala este frecventa la copiii mici, in special la cei cu frati mai mari si la cei care se afla frecvent in colectivitate, cum ar fi la gradinita. Totusi, parintii trebuie sa cunoasca si sa aplice cateva metode prin care pot incerca sa ii apere pe cei mici de infectiile respiratorii, dar si modalitati prin care le pot ameliora simptomele. De asemenea, parintii trebuie sa stie ca racelile repetate nu sunt neaparat un lucru rau, deoarece pot stimula sistemul imunitar al copilului si il pot face mai putin susceptibil la astfel de infectii mai tarziu in viata.
Spalarea mainilor cu apa si sapun este una dintre cele mai bune metode de a preveni infectarea, dar si de a reduce riscul de transmitere a bolii. Asadar, copiii trebuie sa invete sa se spele corect pe maini cat mai des, dar mai ales inainte de a lua masa si dupa ce merg la toaleta. De asemenea, igiena mainilor trebuie realizata inainte de a duce mana la nas, gura si ochi, dar si dupa ce aceste zone au fost atinse, de exemplu pentru suflarea nasului.
Protejarea celor mici de imbolnavire poate fi facuta si prin distantare sociala fata de persoanele racite. Asadar, copiii nu ar trebui sa mearga in vizite la persoanele racite si nu ar trebui sa iasa din casa cand sufera ei de aceasta afectiune. Spre exemplu, un copil racit nu ar trebui sa mearga la scoala sau gradinita, deoarece si-ar putea imbolnavi colegii. In plus, copiii trebuie invatati sa nu foloseasca anumite obiecte in comun cu prietenii sau colegii lor, de exemplu tacamurile, sticlele sau canile.
Copiii trebuie invatati ca batistele nazale folosite reprezinta un adevarat pericol atunci cand vine vorba despre raceala si ca ar trebui sa fie aruncate imediat dupa folosire. De asemenea, nu trebuie sa atinga batistele nazale folosite de alti copii. In plus, dupa suflarea nasului este indicat ca mainile sa fie spalate foarte bine.
Parintii trebuie sa aiba o atentie sporita la igiena casei, dar si la cea a jucariilor celor mici. Acestea trebuie sa fie pastrate cat mai curate posibil. Este important de stiut ca nu pot fi evitati toti germenii, dar macar o parte din raceli vor fi prevenite prin aceasta metoda de protectie.
In ceea ce priveste tratamentul, trebuie inteles faptul ca nu exista remedii pentru raceala, iar majoritatea copiilor isi revin singuri dupa aceasta afectiune. Antibioticele nu actioneaza impotriva infectiilor vitale, asa ca nu ar trebui utilizate. In schimb, tratamentul va fi axat pe ameliorarea simptomelor pana cand boala va trece. Copiii vor trebui sa consume multe lichide, cum ar fi supe calde, ceaiuri, apa sau sucuri de fructe. Acestea vor ajuta la prevenirea pierderii lichidiene. De asemenea, parintii trebuie sa se asigure ca cei mici se odihnesc din plin in aceasta perioada. In ceea ce priveste medicamentele, este indicat ca parintii sa nu le ofere tratamente copiilor fara a discuta in prealabil cu medicul.
Vizita la medic reprezinta un aspect important, deoarece acesta poate evalua corect situatia si poate oferi cele mai bune recomandari in functie de starea si de caracteristicile fiecarui copil in parte.