Infectia foliculului pilos trece prin mai multe stadii evolutive, fiecaruia corespunzandu-i o paleta larga de semne si simptome.
Initial, foliculita se prezinta ca o zona hiperemica (rosiatica), dureroasa (sau cel putin, sensibila la palpare), centrata de un fir de par sau localizata langa un folicul.
Treptat, se transforma intr-o pustula continand puroi. Aparitia puroiului se acompaniaza de prurit (de intensitate moderata). Colectia purulenta prezinta de obicei un edem impresionant supraiacent, ceea ce o face sa proemine si mai mult la nivelul tegumentului.
Urmatoarea faza a evolutiei este marcata de fistulizarea flictenei - materialul eliminat poate fi franc purulent sau sangvinolent. De obicei se elimina si firul de par. Dupa fistulizare, rana se cicatrizeaza, definitivandu-se astfel procesul de vindecare locala.
Flictenele ce apar in cadrul unei foliculite profunde se caracterizeaza prin dimensiuni mai mari, dureri locale intense, persistenta indelungata (vindecare trenanta), spre deosebire de flictenele din foliculitele superficiale.
De asemenea, foliculita profunda se poate extinde si poate reprezenta punctul de pornire pentru alte infectii tegumentare ce vor spori, in final, disconfortul pacientului, alterandu-i si mai mult starea de sanatate: furunculul si carbunculul sunt printre cele mai frecvente astfel de complicatii (carbunculul se poate insoti chiar si de febra si frison).
Foliculita usoara in general nu asociaza complicatii, insa cea de intensitate mai severa poate sa evolueze, ducand la aparitia:
- celulitei: infectie bacteriana foarte severa ce se extinde de la suprafata spre ganglionii limfatici, ca apoi bacteriile sa disemineze in sange;
- furunculoza: este situatia cand apar numeroase furuncule;
- leziuni de grataj;
- cicatrici inestetice: vindecarea se poate produce anormal prin cicatrici cheloide sau zone hiperpigmentare.
Forme particulare de foliculita sunt reprezentate de foliculita inotatorilor sau foliculita cauzata de barbierit.
- Foliculita inotatorilor apare in mod tipic la 72 de ore dupa inotul in piscina si se caracterizeaza prin dezvoltarea unor multiple pustule de dimensiuni mici, localizate in special pe torace, dar si pe brate si picioare. Se poate acompania de febra (aceasta nu depaseste in general 38,5-39 grade Celsius) si stare de rau general. Acest tip de foliculita dispare in general de la sine in 7-10 zile (in absenta tratamentului).
- Foliculitele cauzate de utilizarea lamei de ras sau „pseudofoliculitis barbae”: specialistii nu considera acest tip de afectiuni foliculite in adevaratul sens al cuvantului. Ele sunt, mai de graba mici pustule ce apar spontan, dupa utilizarea aparatului de ras din cauza tendintei pe care o capata firul de par de a se rasuci in folicul.
Astfel, acesta nu mai iese si se incolaceste efectiv in straturile tegumentului, cauzand o iritatie locala, in absenta unor semne propriu-zise de infectie (caldura, inrosire, tumefactie dureroasa).
Prototipul foliculitei superficiale este reprezentat de foliculita stafilococica - simptomatologia ei fiind reprezentata in special de: prurit intens cu localizare oriunde pe tegumentul cu pilozitate, zona pruriginoasa aparand ca o supradenivelare (pustula) cu continut lichidian (de obicei, reprezentat de puroi). In unele cazuri se poate evidentia si poarta de intrare (solutia de continuitate tegumentara), sub forma unor plagi de mici dimensiuni, microtraumatisme, intepaturi etc.
Foliculita profunda este mai frecvent cauzata de germeni Gram negativi si se pare ca se dezvolta in special la persoanele ce primesc timp indelungat tratament antibiotic antiacneic. Antibioticele interfera cu echilibrul normal al bacteriilor localizate pe mucoasa nazala (favorizeaza dezvoltarea lor exagerata). In cazul in care aceste bacterii prolifereaza si se extind spre tegumentele fetei (obraji, linie mandibulara, barbie) pot determina noi infectii (fie sub forma de acnee, fie foliculita - in special in cazul barbatilor).
Un tip particular de foliculita profunda este foliculita eozinofilica, frecvent intalnita in cazul pacientilor HIV pozitivi. Se caracterizeaza prin aparitia recurenta a unor zone flictenulare de mici dimensiuni, inflamate, cu continut purulent, localizate in principal pe tegumentele fetei, dar si pe spate sau pe brate. Zonele inflamate sunt deosebit de pruriginoase, iar dupa ce dispar lasa in urma pete hiperpigmentate (mai inchise la culoare decat tegumentele din jur). Cauza exacta a acestei foliculite nu se cunoaste, insa este incriminata in special infectia fungica.
In cazul in care medicul suspicioneaza diagnosticul de foliculita, pacientul va fi atent examinat, insistandu-se in special pe tegumentele de pe membre, fese si scalp (si fata, in cazul pacientilor de sex masculin). Elementul sugestiv pentru diagnosticul de foliculita este existenta unui fir de par in centrul flictenei (pustulei).
Dupa stabilirea diagnosticului de foliculita, medicul trebuie sa determine gravitatea procesului infectios. Daca este o foliculita severa, cu interesarea in profunzime a tegumentului, urmatorul pas este identificarea agentului etiologic. De cele mai multe ori este vorba de o bacterie, Staphylococcuc aureus, insa pot fi si situatii particulare cand este implicat un fung (cel mai frecvent, candida albicans).
Pentru a demonstra cauza infectiei se impune executarea unor analize particulare. Pentru acestea se recolteaza puroi din pustula (daca simptomele si examenul clinic indica o etiologie bacteriana) sau se recolteaza prin biopsie un fragment tisular din zona afectata (daca se considera a fi infectie fungica). Rezultatele pot fi aflate imediat (daca este vorba de analiza puroiului) sau in cateva zile daca se analizeaza biopsia.
Tratament de specialitate
Cazurile usoare se vindeca singure, dar in aceasta situatie exista riscul de recurenta a infectiei. Daca foliculita initiala s-a vindecat in lipsa tratamentului, dar a reaparut, avand aceeasi sau o alta localizare, pacientul este sfatuit sa se adreseze unui medic, afectiunea necesitand un tratament complex in aceasta situatie.
Specialistii propun pacientilor cateva solutii practice in vederea tratarii cu succes a foliculitei la domiciliu.
Acestea se adreseaza foliculitei bacteriene:
- De intensitate usoara-medie: se poate recurge la aplicarea locala a unui unguent (alifie sau crema) pe baza de bacitracina, clindamicina sau eritromicina (acestea sunt antibiotice cu diverse mecanisme de actiune, active pe spectrul germenilor frecvent incriminati in aparitia foliculitei). Anterior aplicarii unguentului pacientul trebuie sa curete zona cu solutii antiseptice de tipul betadinei sau clorhexidinei.
- De intensitate severa sau foliculita profunda: necesita in general un tratament antibiotic oral. Acesta este prescris de medicul curant. Antibioticele administrate mai frecvent si cu rezultate bune sunt: eritromicina, cefalexina, dicloxacilina. Antibiotice precum ciprofloxacina sau ofloxacina sunt destinate strict unor anumiti germeni si nu se recomanda administrarea lor uzuala.
Tratament corticosteroid pentru diminuarea inflamatiei: acesta se administreaza doar daca medicul curant il considera necesar, deoarece se asociaza unei serii de reactii adverse.
In cazul in care foliculita apare la nivelul scalpului sau barbii, specialistii recomanda utilizarea unui sampon medical special adresat acestor afectiuni. Samponul este pe baza de sulfat de seleniu (in procent optim de 2,5%) seleniu (1%) si propilen glicol (50%).
Tratamentul chirurgical reprezinta o alternativa in cazurile recurente de foliculita care eventual devin si refractare la tratamentul medicamentos specific. Tratamentul chirurgical foloseste laserul si consta, de fapt, in distrugerea efectiva a foliculului si reduce si cheloidul rezultat in urma cicatrizarilor naturale. O astfel de procedura este costisitoare si are dezavantajul ca in regiunea operata nu va mai creste parul (consecinte inestetice cand este vorba de pielea capului).
Tratament la domiciliu
Exista o serie de recomandari adresate pacientilor cu foliculita, menite sa amelioreze simptomatologia, sa diminue inflamatia si sa favorizeze vindecarea:
- Utilizarea permanenta a unui sapun antibacterian pentru a realiza o toaleta riguroasa a zonei afectate. In cazul in care foliculita este localizata predilect pe scalp, se recomanda inlocuirea samponului cosmetic cu unul medical (pe baza de seleniu sau propilen glicol). O alternativa eficienta este si samponul continand ketoconazol.
- Aplicarea de 3-6 ori/ zi a compreselor calde si umede (astfel se amelioreaza pruritul si se stimuleaza vindecarea). Pacientul este sfatuit sa se spele pe maini inainte de a aplica compresele. O compresa poate fi tinuta pe leziune aproximativ 5- 10 minute (in general, pana se raceste). Compresele umede pot fi imbibate cu otet alb (se amesteca 1 lingura otet cu 1,3 inguri de apa).
Pacientii sunt sfatuiti sa contacteze imediat medicul daca zonele de foliculita se extind rapid, daca semnele locale se agraveaza, daca episoadele sunt recurente sau daca apar simptome generale de infectie: temperatura, frisoane, alterarea marcata a starii generale.
Exista o serie de masuri pe care pacientii le pot lua pentru a preveni aparitia, extinderea si recurenta foliculitei. Astfel, pacientii sunt sfatuiti:
- sa se spele zilnic cu un sapun antibacterian si sa se curete cu si mai mare atentie daca transpira mult sau daca vin in contact cu substante iritante sau chimicale toxice;
- sa evite utilizarea la comun a prosoapelor, buretilor de baie (chiar si cu membrii familiei); in cazul in care a aparut foliculita, prosopul trebuie schimbat dupa fiecare spalare;
- sa nu scarpine zonele cu foliculita, indiferent de gradul pruritului: germenii implicati in aparitia infectiei se pot cantona sub unghii si astfel vor fi transportati pe alte zone tegumentare sau vor ajune chiar si pe tegumentele persoanelor din jur;
- sa se spele cat mai des pe maini si sa curete atent unghiile (mai ales daca exista deja o infectie tegumentara);
- sa evite utilizarea aparatelor de ras pe zonele afectate (lame sau electrice); daca pacientul trebuie neaparat sa se rada, atunci lama trebuie schimbata dupa fiecare utilizare; specialistii recomanda insa inlocuirea lamei si a aparatului electric cu creme speciale sau lotiuni depilatoare. Astfel de produse nu trebuie insa utilizate mai frecvent de 1-2 ori/saptamana.
- sa poarte haine cat mai lejere (hainele mulate retin transpiratia si bacteriile pe tegumente);
- sa evite folosirea exagerata a cremelor si uleiurilor de corp deoarece pot favoriza acumularea bacteriilor pe tegumente, cu aparitia consecutiva a foliculitei;
- sa foloseasca un deodorant usor (cele puternice devin iritante pentru tegument);
- sa se spele imediat cu sapun antibacterian dupa ce au inotat in piscine publice, stranduri.