Pielea uscata obisnuita nu este o conditie medicala serioasa, dar poate cauza disconfort si poate fi inestetica, transformand celulele rotunde in celule zbarcite si determinand aparitia ridurilor. Conditii mai serioase ale pielii uscate, cum ar fi un grup de tulburari mostenite numit ihtioza, pot fi uneori desfigurante si pot cauza probleme psihologice.
Din fericire majoritatea problemelor pielii uscate determinate de factori de mediu pot fi controlate partial sau in intregime. Acesti factori de mediu includ expunerea la vreme foarte calda sau rece, folosirea pe perioade lungi a aerului conditionat sau a incalzirii si imbaierea excesiva.
Problemele severe sau cronice ale pielii uscate pot necesita consult dermatologic. Pana la consultul dermatologic, masurile de prevenire a problemelor includ folosirea cremelor hidratante, imbaierea mai rara si evitarea sapunurilor care usuca.
Pielea uscata este deseori doar o problema temporara - spre exemplu care apare doar iarna - dar poate afecta pielea de-a lungul intregii vieti. Si desi pielea este de obicei mai uscata la nivelul bratelor, gambelor, partilor laterale ale abdomenului, acest patern poate varia considerabil de la persoana la persoana. Semnele si simptomele pielii uscate pot varia in functie de varsta, starea de sanatate, timpul petrecut in aer liber.
Daca pielea uscata se datoreaza imbatranirii, pot apare urmatoarele simptome:
- o senzatie de strangere a pielii, mai ales dupa dus, baie sau inot
- pielea apare uscata sau deshidratata
- pielea apare mai degraba aspra, nu moale
- mancarime (prurit) care uneori poate fi intensa
- pielea se descuameaza sau prezinta cruste (afectarea poate fi usoara sau severa)
- linii fine sau fisuri (crapaturi)
- roseata
- fisuri adanci care pot sangera.
De cele mai multe ori pielea uscata este cauzata de factori de mediu, cum ar fi:
-vremea: in general pielea este mai uscata iarna cand scad temperatura si nivelul de umiditate; conditiile de iarna pot determina de asemeni agravarea afectiunilor pielii deja existente, dar si reversul poate fi adevarat mai ales in regiunile desertice unde temperaturile pot creste foarte mult, iar umiditatea este scazuta;
-incalzirea centrala si aerul conditionat: aerisirea si incalzirea centrala, sobele cu lemne, caloriferele si semineele reduc umiditatea si usuca pielea;
-baile si dusurile fierbinti: imbaierea mai ales in apa fierbinte sau daca dureaza mult timp, distrug bariera de lipide de la nivelul pielii; acelasi lucru se intampla si in cazul inotului frecvent, mai ales in apa puternic clorinata;
-sapunurile care usuca si detergentii: sapunurile si detergentii obisnuiti indeparteaza lipidele de la nivelul pielii; deodorantul si sapunul antibacterian sunt cele mai periculoase, ca si sampoanele care usuca scalpul.
Alti factori
Alti factori, incluzand unele afectiuni, pot altera semnificativ functionalitatea si aspectul pielii:
-psoriazisul: aceasta afectiune a pielii se caracterizeaza prin aparitia rapida a unor zone de piele aspra, uscata cu celule moarte care formeaza cruste groase;
-afectiunile tiroidei: hipotiroidismul, o afectiune care apare cand tiroida produce prea putini hormoni tiroidieni, reduce activitatea glandelor sebacee si sudoripare ducand la apritia pielii uscate si aspre;
-alcoolul si drogurile: alcoolul si cofeina pot usca vizibil pielea; anumite medicamente prescrise cum ar fi diureticele, antihistaminele si isotretioninul au de asemeni un efect de uscare;
-deshidratarea: diareea severa si varsaturile, febra mare, transpiratia profuza in timpul exercitiilor fizice sau ingestia redusa de lichide pot determina pierderea de lichide; unul dintre primele semne de deshidratare este pierderea elasticitatii pielii.
Pielea uscata este o problema universala, dar anumiti factori pot determina aparitia senzatiei de strangere, uscare si a liniilor fine. Acesti factori includ:
-varsta: odata cu inaintarea in varsta, pielea are tendinta de a deveni mai uscata deoarece glandele sebacee sunt mai putin active; lipsa secretiei sebacee poate determina aparitia crustelor;
-sexul: desi pielea tuturor se schimba cu varsta, pielea unui barbat este mai hidratata decat a unei femei; la barbati scaderea secretiei glandelor sebacee este nesemnificativa pana spre 80 de ani, in timp ce pielea femeii tinde sa devina din ce in ce mai uscata mai ales dupa menopauza;
-expunerea la soare: la fel ca toate tipurile de caldura, soarele poate usca pielea; totusi, distrugerea datorata ultravioletelor penetreaza mai adanc de stratul superficial al pielii (epiderm). Cele mai semnificative leziuni se produc la nivelul dermului, unde fibrele de colagen si elastina se rup mai repede decat ar trebui, determinand riduri profunde si aparitia pielii lasate. Pielea afectata de soare poate avea aspectul pielii uscate.
Majoritatea cazurilor de piele uscata raspund bine la masuri de autoingrijire. Este necesar consultul medical daca:
- aspectul pielii nu se imbunatateste in ciuda eforturilor
- uscaciunea si mancarimea interfera cu somnul
- apar de leziuni de grataj sau infectii
- sunt prezente zone intinse de piele cu cruste sau care se descuameaza.
Medicul va face un examen somatic complet si o anamneza atenta care va include istoricul medical, intrebari despre momentul aparitiei pielii uscate, factorii care agraveaza afectiunea, obiceiurile de imbaiere, dieta si ingrijirea pielii.
Pot fi recomandate teste diagnostice daca medicul suspicioneaza ca afectiunea cutanata este rezultatul unei afectiuni medicale, cum ar fi hipotiroidismul.
Prin examinari si teste medicale se poate determina daca pielea uscata este, de fapt, semnul unei alte afectiuni dermatologice.
Afectiunile care au ca simptom pielea uscata includ:
- keratosis pilaris: keratosis pilaris determina aparitia unor vezicule mici, asemanatoare acneei, de obicei pe partea superioara a bratelor, picioare si fese; de obicei nu produc durere sau prurit. Aceste vezicule formeaza pete aspre si ofera pielii aspectul de piele de gasca. De obicei aceste pete au aceeasi culoare ca si pielea dar ocazional pot fi eritematoase sau inflamate.
- ihtioza vulgara: uneori numita boala solzilor de peste sau a pielii de peste, ihtioza vulgara se dezvolta atunci cand celulele pielii nu se mai indeparteaza in mod normal ci se acumuleaza in scuame groase si uscate. Scuamele sunt mici, de forma poligonala si variaza la culoare de la alb la cafeniu. Ihtioza vulgara poate cauza de asemeni matreata si fisuri adanci si dureroase la nivelul palmelor si plantelor.
- asteatotic eczema: aceasta afectiune determina piele uscata, scuamoasa cu fisuri adanci pe care unii medici o aseamana cu portelanul fisurat sau cu albia uscata a unui rau. Pielea afectata poate deveni inflamata, pruriginoasa sau poate sangera.
- psoriazisul: o afectiune medicala frustranta si uneori desfiguranta, psoriazisul se caracterizeaza prin piele inrosita cu scuame uscate, argintii care uneori seamana cu matreata. In cazurile severe pielea poate fi crapata, sangeranda si sa se formeze pustule pline cu puroi. Psoriazisul este o afectiune cronica, persistenta cu tendinta de exacerbare periodica, si desi poate intra in remisiune, de obicei ramane activa pentru mai multi ani.
Pielea uscata, neingrijita poate duce la:
- dermatita (eczema): aceasta afectiune determina eritem, inflamatie si fisuri
- foliculita: aceasta reprezinta o inflamare a foliculului pilos
- celulita: este o infectie cu potential periculos a tesutului subcutanat care se poate extinde in sistemul limfatic si vasele de sange.
Aceste complicatii apar cel mai frecvent cand mecanismele normale de protectie a pielii sunt sever compromise. Spre exemplu, in pielea foarte uscata pot apare fisuri adanci, care se pot deschide si sangera, deschizand astfel o cale spre contaminare bacteriana.
In majoritarea cazurilor, problemele pielii uscate se rezolva cu masuri de auto ingrijire, cum ar fi folosirea cremelor hidratante si evitarea bailor lungi. Daca pielea este foarte uscata si scuamoasa, medicul poate recomanda creme pe baza de acid lactic sau acid uric, care se elibereaza fara prescriptie medicala.
Daca afectiunea pielii este mai serioasa, cum ar fi ihtioza sau psoriazisul, se recomanda consultul medical in urma caruia medicul poate prescrie creme si unguente sau alte tratamente aditionale ingrijirii la domiciliu.
Uneori pielea uscata duce la dermatita caracterizata prin piele rosie si pruriginoasa. In acest caz tratamentul poate include o lotiune pe baza de hidrocortizon. Daca apar crapaturi si fisuri pot fi necesare comprese umede cu proprietati usor astringente care contracta pielea, reduc secretiile si previn aparitia infectiilor.
Autoingrijire
Iata cateva masuri de mentinere a pielii hidratate si sanatoase, chiar daca uneori acestea nu sunt suficiente:
- hidratarea pielii: hidratarea ofera protectie pielii impotriva pierderii apei. Hidratantele mai vascoase sunt mai eficiente. Se pot folosi si creme cosmetice care contin ingrediente hidratante. Daca pielea este foarte uscata, se recomanda aplicarea unui ulei, cum ar fi uleiul pentru sugari, aplicat pe pielea uda. Uleiurile au o eficacitate mai mare decat hidratantele si previn evaporarea apei de la suprafata pielii.
- folosirea apei calde si limitarea timpului de imbaiere: apa fierbinte si baile sau dusurile lungi indeparteaza sebumul de la suprafata pielii; se recomanda limitarea duratei de baie sau dus la maxim 15 minute si folosirea apei calde nu a apei fierbinti.
- evitarea sapunurilor care usuca pielea: in cazul pielii uscate se recomanda folosirea de creme si lotiuni de curatare pentru fata si geluri de dus ce contin ingrediente hidratante. De asemeni sa recomanda folosire sapunurilor care au adaugate uleiuri. De asemeni este necesara evitarea deodorantelor si a detergentilor antibacterieni, mai ales a celor foarte puternice. Fiecare persoana reactioneaza diferit la produsele de ingrijire astfel ca alegerea produsului cel mai potrivit se face prin tatonare. Ca o indicatie generala, pielea ar trebui sa fie catifelata dupa curatare, nu uscata sau sa stranga.
- uscarea pielii prin tamponare: dupa spalare sau imbaiere pielea se usuca prin tamponare pentru ca astfel o parte din umezeala sa ramana pe piele. Dupa baie se recomanda hidratarea imediata a pielii cu un ulei sau o crema.
- folosirea unui umidificator: aerul uscat si cald din incaperi poate determina uscarea pielii sensibile si inrautatirea pruritului si a descuamarii; un umidificator portabil poate mentine umiditatea optima a aerului din casa.
- folosirea de textile delicate: fibrele naturale cum sunt bumbacul si matasea permit pielii sa respire. Dar lana, desi este un produs natural poate produce iritatii chiar si in cazul pielii normale. La spalarea hainelor sa recomanda folosirea de detergenti fara coloranti sau parfumuri care pot irita pielea.
Daca pielea uscata cauzeaza prurit (mancarimi) compresele reci aplicate pe acea zona pot fi de folos. Pentru a reduce inflamatia se recomanda folosirea unei creme sau a unui unguent cu hidrocortizon cu concentratia de cel putin 1%. Daca aceste masuri nu amelioreaza simptomele sau acestea se agraveaza este necesar consultul medical.