Privarea de somn are consecinte negative multiple asupra starii de sanatate, care depasesc granita instalarii oboselii cronice sau a tulburarilor de concentrare.
Mai nou, oamenii de stiinta au descoperit o legatura intre somnul insuficient sau de proasta calitate si dezvoltarea celulelor canceroase in organismul uman.
Cercetatorii insista asupra ideii ca somnul este o componenta cruciala a starii de sanatate optime si a prevenirii bolilor, argumentele lor fiind sustinute de numeroasele descoperiri care atesta legatura directa dintre odihna si reducerea riscului de imbolnavire cronica.
Privarea de somn s-a transformat intr-un adevarat panaceu, de cand stilul de viata modern implica folosirea exagerata a luminii artificiale, care intrerupe ritmul circadian normal al corpului. Legatura dintre somnul insuficient si cancer a fost confirmata in mod repetat de catre oamenii de stiinta. Tumorile cresc de 2-3 ori mai repede la cobaii de laborator cu disfunctii severe de somn, in principal din cauza productiei deficitare de melatonina.
Melatonina, numita si hormonul somnului, inhiba proliferarea unui numar mare de celule canceroase. Tototdata, aceasta substanta naturala produce si apoptoza (autodistrugerea) celulelor bolnave, obstructionand si fluxul de sange cu care sunt alimentate tumorile aflate in plina dezvoltare.
Privarea de somn este asociata si un riscul crescut de dezvoltare a rezistentei la insulina si de crestere in greutate, doi factori suplimentari care favorizeaza dezvoltarea cancerului in organism.
Un studiu de specialitate a descoperit ca barbatii cu tulburari de somn sunt de doua ori mai predispusi sa dezvolte cancer de prostata, comparativ cu barbatii care se bucura de o odihna corespunzatoare. Aceasta asociere a fost si mai puternica in cazurile cu cancer de prostata in stadii avansate, in care existau si probleme grave de somn.
O alta cercetare de specialitate au descoperit ca somnul insuficient poate fi un factor care contribuie atat la recurenta cancerului mamar, cat si a formelor mai agresive de cancer de san in randul femeilor care au intrat la menopauza. Persoanele care dorm mai putin de sase ore pe noapte s-au dovedit a fi mai predispuse la formarea adenoamelor colorectale (formatiuni care pot degenera in cancer daca nu sunt tratate).
Rezistenta la insulina si productia intrerupta de melatonina sunt doua mecanisme potente prin care problemele cronice de somn pot influenta major riscul de instalare a cancerului. Somnul exercita efecte modulatoare marcate asupra metabolismului glucozei, iar odihna insuficienta reduce nivelul hormonului numit leptina (care regleaza apetitul alimentar), crescandu-l pe cel al grelinei (hormonul responsabil cu senzatia de foame).
Rezistenta la insulina, predispozitia la ingrasare si riscul crescut de cancer pot fi interconectate in cazul femeilor incidenta cazurilor de cancer mamar este cu 60% mai mare in randul pacientelor obeze. Aceasta legatura se explica prin faptul ca tesutul gras excedentar determina o productie mai mare de estrogen, hormon al carui exces se traduce printr-o susceptibilitate crescuta la cancerul de san.
Somnul insuficient cauzat de un program in ture de noapte poate sta la baza instalarii altor tipuri de cancer, au sesizat cercetatorii. Angajatii care lucreaza in schimburi nocturne sunt mai predispusi la cancer mamar, cancer de prostata, cancer colorectal si limfom malign non-Hodgkin.
Daca privarea de somn este un factor de risc demonstrat pentru instalarea diverselor tipuri de cancer, un program de odihna sanatos poate insemna sanse mai mare de reusita a tratamentului in acest caz. Pe langa beneficiile evidente ale somnului de calitate (stare de spirit pozitiva, sistem imunitar puternic, randament cerebral superior etc.), obiceiurile corecte privind odihna nocturna pot ajuta la imbunatatirea remisiei cancerului, scopul principal al terapiei urmate dupa diagnostic.
Dificultatile cu care bolnavii de cancer se confrunta in timpul tratamentului si anxietatea fireasca pe care o resimt contribuie la instalarea tulburarilor de somn. Din acest motiv, pacientii cu acest diagnostic trebuie sa se concentreze pe respectarea unui program corespunzator de somn. Urmatoarele strategii ajuta la indeplinirea acestui scop important:
- Rutina inainte de somn. Activitatile relaxante, care ajuta la inducerea unei stari de calm si liniste, sunt binevenite inainte de culcare (meditatia, o baie fierbinte, o lectura placuta etc.). Odata ce se transforma intr-un obicei, acestea transmit creierului semnalul ca este momentul sa intre in starea propice pentru somn.
- Ambientul potrivit pentru odihna. Draperiile groase, care impiedica patrunderea luminii in incapere, sunt accesorii esentiale pentru o adormire usoara. Pana si o lumina difuza poate impiedica glanda pineala sa secrete melatonina, perturband ciclul natural de somn. Temperatura din dormitor ideala pentru odihna este de circa 15-21 de grade Celsius.
- Inlaturarea dispozitivelor electrice de langa pat. Undele electromagnetice pot perturba si ele activitatea glandei pineale, implicit productia de melatonina. Ceasurile desteptatoare electrice si alte dispozitive tehnologice trebuie sa se afle la cel putin 1 metru distanta de cap.
- Evitarea folosirii dispozitivelor care emit lumina albastra. Televizorul, laptopul, tableta si alte dispozitive care emit lumina albastra suprima productia melatoninei, impiedicand adormirea usoara. Expunerea la lumina emanata de aceste aparate trebuie sa intrerupta cu minimum o ora inainte de culcare.
- Consumul limitat de cofeina si alcool. Aceste doua substante au efect diuretic si predispun la un somn agitat, intrerupt de necesitatea folosirii toaletei de mai multe ori pe noapte. Cofeina este un excitant al sistemului nervos, de aceea nu trebuie sa fie consumata in a doua parte a zilei.
Oamenii de stiinta au convingerea ca persoanele cu o predispozitie la dezvoltarea cancerului isi pot reduce substantial riscul printr-un regim de somn eficient. O odihna de calitate inseamna un sistem imunitar mai puternic si un echilibru hormonal mai bun.