Glutenul, o proteina gasita in cereale precum graul, ovazul, orzul, secara si are rolul principal de a lega ingredientele, contribuind astfel la cresterea aluatului pentru paine. Desi nu este bogat in valori nutritive, glutenul este esential in panificatie.
Cand o persoana cu predispozitie genetica consuma alimente ce contin gluten, aceasta poate declansa o reactie imunitara in intestinul subtire, provocand inflamatie cronica. Aceasta inflamatie poate duce la deteriorarea vilozitatilor intestinale, esentiale pentru absorbtia nutrientilor, si poate declansa o gama variata de simptome. Aceasta afectiune este cunoscuta sub numele de boala celiaca.
Simptomele bolii celiace pot varia semnificativ de la o persoana la alta, afectand diferite sisteme ale corpului si pot include:
Simptome Digestive:
Diaree cronica sau constipatie
Balonare si gaze
Dureri abdominale
Greturi si varsaturi
Steatoree (scaune deschise la culoare, lipicioase si cu miros neplacut, datorate malabsorbtiei grasimilor)
Simptome legate de Absorbtia Nutrientilor:
Pierdere in greutate inexplicabila sau crestere in greutate
Anemie feripriva (datorata deficitului de fier)
Oboseala cronica
Aftoza bucala (leziuni ale mucoasei bucale)
Deficiente de vitamine si minerale, cum ar fi deficitul de vitamina D, vitamina B12, calciu, si magneziu
Probleme Dermatologice:
Dermatita herpetiforma – o eruptie cutanata pruriginoasa si veziculara, considerata o manifestare a bolii celiace
Simptome Neuropsihologice:
Nevralgii
Depresie si anxietate
Deteriorare cognitiva usoara
Ataxie (lipsa coordonarii miscarilor)
Alte Simptome si Afectiuni Asociate:
Infertilitate sau probleme de reproducere
Osteopenie sau osteoporoza (densitate osoasa scazuta)
Intarzierea cresterii si pubertatii la copii
Ulceratii orale si probleme dentare, cum ar fi smaltul dentar deteriorat
Este important de retinut ca unele persoane cu boala celiaca pot avea simptome minime sau chiar sa nu prezinte simptome evidente, ceea ce face ca boala sa fie adesea diagnosticata intamplator, in urma investigatiilor pentru alte conditii. De aceea, daca suspectati ca ati putea avea boala celiaca, este esential sa consultati un medic pentru evaluare si diagnostic.
Diagnostiul pentru intoleranta la gluten se face initial prin teste de sange, insa confirmarea necesita o biopsie intestinala. Aceasta implica prelevarea si examinarea histologica a unei probe de tesut din intestinul subtire, care poate indica atrofia vilozitatilor intestinale.
In mod normal, intestinul subtire este captusit cu vilozitati si microvilozitati ce maresc suprafata de absortie a nutrientilor. In cazul bolii celiace, aceasta structura este afectata, reducand semnificativ absorbtia de proteine, grasimi, carbohidrati, vitamine, minerale si microelemente, ceea ce poate duce la malnutritie si scaderea functionalitatii organismului.
Diagnosticarea corecta este cruciala pentru gestionarea bolii celiace. O data diagnosticata, afectiunea poate fi controlata prin simpla eliminare a glutenului din dieta, ceea ce poate duce la ameliorarea simptomelor fara necesitatea medicamentelor, chiar si dupa ani de suferinta.
Tratamentul principal si cel mai eficient pentru boala celiaca este o dieta stricta fara gluten pe tot parcursul vietii. Glutenul este o proteina prezenta in grau, orz, secara si toate derivatele lor, iar eliminarea acestor alimente din dieta previne reactia imuna care provoaca deteriorarea intestinului subtire la persoanele cu boala celiaca.
Dieta fara gluten implica urmatoarele aspecte:
Evitarea alimentelor care contin gluten: Este crucial sa se evite toate formele de grau, orz si secara. Aceasta include multe cereale, paine, paste, prajituri, biscuiti si multe alte alimente procesate care pot contine gluten ca aditiv.
Citirea cu atentie a etichetelor alimentelor: Glutenul este adesea adaugat in alimentele procesate, inclusiv sosuri, supe ambalate, mezeluri si chiar unele medicamente sau suplimente. Verificarea etichetelor pentru ingrediente care contin gluten este esentiala.
Alegerea alimentelor naturale fara gluten: Fructele, legumele, carnea si pestele proaspete, majoritatea produselor lactate, leguminoasele, semintele, nucile si multe cereale, cum ar fi orezul, quinoa si porumbul, sunt sigure pentru consum si pot forma baza unei diete echilibrate fara gluten.
Atentie la contaminarea incrucisata: Chiar si cantitati mici de gluten pot declansa simptome la persoanele cu boala celiaca. Este important sa se foloseasca ustensile de bucatarie separate si sa se evite alimentele care ar putea fi contaminate cu gluten in fabrici sau bucatarii.
Suplimente si managementul deficientelor nutritionale:
Suplimentarea nutrientilor: In cazul in care diagnosticul de boala celiaca este facut tarziu sau daca malabsorbtia a fost severa, pot exista deficiente nutritionale semnificative. Suplimentele de fier, calciu, vitamina D, vitaminele B, zinc si magneziu pot fi necesare in functie de deficientele individuale.
Monitorizarea medicala:
Consulturi regulate: Dupa diagnostic, este important sa aveti consulturi medicale regulate pentru a monitoriza raspunsul la dieta fara gluten si pentru a verifica daca exista deficiente nutritionale care trebuie abordate.
Evaluarea raspunsului la dieta: Desi majoritatea persoanelor care urmeaza o dieta stricta fara gluten vor observa o imbunatatire a simptomelor in cateva saptamani, recuperarea completa a intestinului poate dura cativa ani. Testele de sange si, in unele cazuri, endoscopia cu biopsie pot fi repetate pentru a evalua vindecarea intestinului.
Prin urmarea stricta a unei diete fara gluten, majoritatea persoanelor cu boala celiaca pot duce o viata normala, sanatoasa, fara simptome. Cu toate acestea, este esentiala colaborarea indeaproape cu un medic si posibil cu un dietetician specializat pentru a asigura o nutritie adecvata si pentru a gestiona orice provocari legate de dieta.